Ziua Mondiala a Libertatii Presei este sarbatorita si anul acesta la Bucuresti printr-o serie de evenimente, sub eticheta "Transparenta, Calitate, Responsabilitate". La fel se pune problema in toate tarile democratice unde libertatea presei este una
Ziua Mondiala a Libertatii Presei este sarbatorita si anul acesta la Bucuresti printr-o serie de evenimente, sub eticheta "Transparenta, Calitate, Responsabilitate". La fel se pune problema in toate tarile democratice unde libertatea presei este una din caracteristicile statului de drept. Ceea ce nu inseamna ca aplicarea ei in practica trebuie sa fie absoluta. Conceptul in sine - exprimat in toate Constitutiile democratice - este menit, inainte de toate, sa apere pe cetatean de abuzul statului. Intr-o economie privata, ziarul sau postul de radio sunt, insa, intreprinderi particulare. De libertatea presei dispune, mai intai, cel care vrea sa infiinteze o atare intreprindere - de o libertate absoluta. Numai ca orice ziar sau post de emisie - chiar daca nu implicat politic - are o anumita tendinta, pe planul ideilor cel putin. De aceea, se si spune in literatura de specialitate (pe care o am in fata...) ca ziarele sunt intreprinderi "tendentiale". De aici decurge o consecinta pentru cei care scriu la ziar. Se asteapta, de catre patronat, din partea ziaristilor angajati sa se situeze pe linie (de pilda, la o publicatie pacifista, sa nu laude razboiul). Cu alte cuvinte, pentru ziaristi exista o libertate interna limitata; ziaristii romani s-au ciocnit de ea nu demult, cand unele periodice si-au schimbat proprietarii si cand ei au cautat fara succes sa-si impuna linia proprie, prevalandu-se de libertatea presei. Daca intentau proces, probabil l-ar fi pierdut. Nu mai putin, justitia germana a recunoscut dreptul tipografilor de a se opune tiparirii unui ziar cu continut razboinic.
Cu restrictiile decurgand din obligatia salariatului de a respecta caracterul tendential al intreprinderii de presa, libertatea presei este bine aparata judiciar impotriva abuzurilor. Ea este aparata, in special, impotriva abuzurilor administratiei. In aceasta categorie intra Politia dar si (a propos!) serviciile secrete, care au posibilitati largi de a infiltra presa, fara clopotei.
In vremurile noastre, cenzura nu mai este directa si institutionala. A ramas si va ramane insa influenta grupurilor de interese - la ele s-a referit si presedintele Romaniei. Trebuie sa ne obisnuim, insa, ca ea este un fenomen normal - un produs secundar chiar al libertatii presei - si sa gasim corectivul in multitudinea tendintelor existente intr-o presa libera, in care cetatenii pot alege. Cu conditia sa stie sa aleaga. Caci - oricum - libertatea presei nu scuteste pe nimeni de obligatia de avea discernamant.
Dimpotriva, libertatea presei il presupune.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.