Moscova continua sa supuna Bruxelles-ul santajului energetic

Iritata de faptul ca este exclusa de la retelele de distributie europene, compania Gazprom a "ingropat" unilateral Carta Energiei, convenita anterior, si a promis privilegierea exporturilor de gaze rusesti spre Asia.
Creste tonul in relatiile Moscovei cu Uniunea Europeana, remarca, intr-un comentariu, ziarul "La Tribune". Sigur de vastele sale rezerve de hidrocarburi, ca si de dependenta europenilor de livrarile de gaze rusesti, remarca ziarul citat, Kremlinul isi impinge "locotenentii" sa faca presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a forta astfel intrarea Gazprom in retelele de distributie occidentale. Spulberand sperantele europenilor, vicepresedintele grupului rus, Alexandr Medvedev, a anuntat marti ca documentul la care convenisera anterior, denumit Carta Energiei, este "nascut mort". El viza imbunatatirea cooperarii dintre producatorii si consumatorii europeni in domeniul energetic. Moscova ceruse accesul tertilor la conductele europene si un cuvant de spus in privinta regulilor tranzitului gazelor. De ieri, "totul a cazut", Medvedev declarand ca documentul "nu corespunde conditiilor de pe piete". "La Tribune" reaminteste ca inca din ianuarie, in timpul crizei cu Ucraina, ce a dus la suspendarea livrarilor catre Europa, Rusia incepuse sa-si piarda reputatia de "furnizor stabil de energie". Iata ca acum, prin Gazprom, reia ofensiva "cu o aroganta inedita". Escalada verbala incepuse de fapt saptamana trecuta, cand liderii Gazprom au criticat "tentativele de limitare a activitatilor companiei rusesti pe pietele europene". Atunci, Alexei Miller avertizase ca Gazprom isi va concentra activitatile spre noi piete, din China si America de Nord. Luni, intr-un interviu acordat cotidianului "Nezavisimaia Gazeta", s-a manifestat la fel de agresiv si Semion Vainstok, patronul companiei Transneft, monopol de stat asupra oleoducturilor rusesti. "Noi am supraalimentat Europa cu titeiul rusesc. Or, toate manualele de economie spun ca o oferta excesiva duce la scaderea pretului... Ne vom orienta spre China, Coreea de Sud, Australia si Japonia si vom reduce cotele destinate europenilor. Transneft a anuntat deja inceperea construirii unei conducte petroliere lungi de 4.100 km, ce va transporta, incepand din 2008, circa 50 milioane tone de titei anual, de la Taishet in Siberia Centrala, pana la un terminal - de asemenea in constructie - situat pe coasta Pacificului. Toate aceste evolutii lasa prea putin timp de gandit Bruxelles-ului, remarca Emmanuel Grynszpan in corespondenta sa pentru "La Tribune", pericolul cresterii in continuare a preturilor la petrol si carburanti devenind mai mult decat iminent.

George W. Bush trece la masuri exceptionale

Presedintele Statelor Unite, la presiunile tot mai insistente ale Congresului, s-a implicat direct in problematica energetica, mai ales in urma cresterii vertiginoase a preturilor la carburanti pe piata americana. O masura exceptionala, anuntata de el marti, a fost suspendarea aprovizionarii cu titei a rezervei strategice de petrol, interdictie ce ramane valabila pana in toamna. "Rezervele strategice de care dispunem sunt indeajuns de mari (700 milioane de barili) pentru a ne proteja de efectele unor posibile reduceri de oferte in urmatoarele luni", a declarat Bush. El a cerut totodata deschiderea unei anchete asupra eventualelor manipulari ale preturilor la benzina, gest interpretat insa de corespondentii de presa ca populist, data fiind apropierea alegerilor parlamentare din noiembrie.
Efectul anuntului a fost imediat. Inca de marti seara preturile la Bursa din New York inregistrau o usoara scadere.
Barilul de titei era cotat la 72,88 dolari, fata de 75,35 dolari la sfarsitul saptamanii trecute. La Londra, sortimentul Brent a fost cotat la 73,21 dolari barilul.

OPEC refuza sa-si majoreze extractia

Ministrii petrolului ai tarilor Organizatiei Tarilor Producatoare de Petrol, reuniti cu ocazia celui de-al 10-lea Forum Mondial al Energiei la Doha, capitala Qatar-ului, au hotarat marti, in mod surprinzator, sa nu-si mareasca, totusi, extractia de petrol, in ciuda pretului din ce in ce mai ridicat al barilului.
Potrivit BBC, consecintele acestui anunt, pe termen scurt, pot fi: o noua inflamare a pretului barilului de petrol pe pietele internationale, dar nu neaparat o inflamare a pretului pe termen mediu si lung. Decizia de la Doha a fost determinata, in opinia ministrilor OPEC, citati de BBC, de faptul ca actuala criza a preturilor la titei nu este determinata de o penurie de petrol pe piete, ci de alte cauze.
In afara tensiunilor politice dintre tarile occidentale si Iran, un rol important, spun ministrii, il joaca si insuficienta capacitate de rafinare a petrolului extras.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe