Ungaria, "elevul codas" al politicii bugetare europene

Eurostat, institutul comunitar de statistica, a dat publicitatii cifrele oficiale referitoare la situatia deficitelor bugetare si a datoriilor publice ale celor 12 state membre ale zonei euro. In 2005, reiese din statistica amintita, deficitele bugetare au reprezentat 2,4 la suta din Produsul Intern Brut (PIB) global al "celor 12". Dupa cum se vede, a avut loc o diminuare a deficitului fata de anul 2004, cand a fost de 2,8 la suta din PIB-ul global.
Potrivit Eurostat, sapte din tarile zonei euro, intre care Franta si Germania, au inregistrat o imbunatatire a situatiei lor bugetare. Astfel, deficitul Frantei a ajuns anul trecut la 2,9 la suta din PIB, fata de 3,7 la suta in anul precedent. Eurostat considera o adevarata performanta evolutia Frantei in acest domeniu, avand in vedere ca din anul 2002, deficitul sau bugetar a fost in permanenta superior limtei de 3 la suta din PIB, stabilita de Pactul de Stabilitate si dezvoltare. In 2005, releva statisticile Eurostat, patru tari - Germania, Grecia, Portugalia si Italia - au fost in situatia de a inregistra deficite bugetare excesive fata de 2004. Grecia de pilda, are in mod constant, din anul 2000, un deficit bugetar superior cotei de 3 la suta din PIB (4,5 la suta in 2005), motiv pentru care este pasibila de sanctiuni financiare, dat fiind ca si anul acesta este prognozata de asemenea o depasire a cotei europene. Un "elev" codas a fost in 2005 si Portugalia, cu un deficit bugetar de 6 la suta din PIB, urmata de Italia, cu 4,1 la suta.

Ungaria a atins deficitul "record" de 6,1%

Potrivit Eurostat, Ungaria a fost tara membra a UE cu cel mai mare deficit bugetar in 2005, de 6,1 la suta din PIB, ceea ce, reaminteste Reuters, i-a creat mari dificultati premierului Ferenc Gyurcsany in recenta sa campanie electorala. Pe ultima suta de metri, inaintea celui de-al doilea tur de scrutin, el si-a reorientat campania electorala, axand-o pe promisiuni vizand ample reforme, inclusiv in domeniul politicii bugetare. "Va urma o perioada de reforme, cea mai intensa dupa tranzitia de la comunism la democratie", a declarat dupa anuntarea victoriei sale Gyurcsany. Uniunea Europeana exercita presiuni asupra guvernarii socialist-liberale din Ungaria, cerand reducerea deficitului public, in conditiile in care ceilalti indicatori economici sunt, in ansamblu, pozitivi. Inflatia se afla sub pragul de 3 la suta de cateva luni, iar cresterea PIB depaseste 4 la suta de cativa ani si ar putea ajunge la 4,5 la suta in anul 2006. Investitiile directe straine au atins un nivel record, de 5,3 miliarde de euro in anul 2005. Adoptarea monedei unice europene, prevazuta pentru 2010, impune diminuarea deficitului bugetar pana la 3 la suta.
Intr-o "Declaratie" publicata in presa, oameni de afaceri autohtoni si occidentali au solicitat Guvernului "sa colaboreze cu mediul de afaceri pentru binele economiei si al tarii". Semnatarii doresc sa incheie un acord cu Guvernul asupra mai multor puncte-cheie, in mod special in ceea ce priveste o politica economica responsabila si durabila, prin diminuarea deficitului public.
Un alt aspect important al eventualului acord il reprezinta, in opinia semnatarilor, reformarea administratiei publice si a sistemului de sanatate, unde sectorul privat va avea rolul sau. Specialistii propun o reforma fiscala prin aplicarea unui nivel competitiv al impozitului pe profit, controale fiscale mai eficiente si reducerea numarului de exceptari de la plata taxelor.
"Fara aceste masuri vom fi incapabili sa folosim fondurile europene pentru dezvoltare, nu vom putea continua programul de convergenta pentru aderarea la moneda euro, iar tara va fi in intarziere, in mod ireversibil", au mai aratat semnatarii declaratiei amintite.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe