Peste 9.500 de locuitori evacuati. Aproape 21.000 de hectare de teren inundate controlat. Tragicul bilant nu se opreste aici. Peste 840 de case sunt inundate, iar alte 227 au fost distruse total de apele Dunarii. In pericol de prabusire erau, ieri,

Peste 9.500 de locuitori evacuati. Aproape 21.000 de hectare de teren inundate controlat. Tragicul bilant nu se opreste aici. Peste 840 de case sunt inundate, iar alte 227 au fost distruse total de apele Dunarii. In pericol de prabusire erau, ieri, peste 120 de locuinte. Numarul anexelor gospodaresti aflate sub ape depaseste 3.600. Inainte de a trece la evaluarea pagubelor, autoritatile de la Bucuresti au trecut la cautarea celor ce se fac vinovati de producerea inundatiilor. ''Lucrarile facute impotriva naturii - ma refer la indiguirea Dunarii - ne aduc in situatia sa constatam ca avem inundatii provocate tocmai de aceste lucrari. Dunarea nu are unde sa se reverse cu aceste debite mari. Aceste lucrari de desecare fortata, de atribuire a acestor suprafete agriculturii, asa cum s-a facut in perioada anilor '60-'70, astazi se dovedesc extrem de paguboase. De altfel, directivele europene in acest domeniu prevad renaturarea acestor zone, redarea acestor zone circuitului natural in care Dunarea se revarsa in mod obisnuit pentru ca ele constituie un rezervor de atenuare imens. Daca am fi avut acest zone la dispozitie - toate zonele de-a lungul Dunarii - Lunca Dunarii - probabil ca spargerile de diguri nu ar fi avut loc si nici efectele pe care le constatam in aceste zile. In acelasi timp lucrarile de genul celor de-a lungul Dunarii nu sunt facute sa reziste nici la inaltimi atat de mari ale nivelului Dunarii si nici timp atat de indelungat'', a declarat premierul Calin Popescu Tariceanu. Totodata, acesta a spus ca autoritatile au luat toate masurile pentru evitarea producerii inundatiilor, insa nimeni nu se poate pune cu schimbarile climaterice: ''In privinta masurilor de protejare, mai mult nu era posibil de facut pentru ca digurile se intind pe o lungime de peste 1.000 de km. Dupa cum ati vazut, aceste debite exceptionale nu au afectat numai Romania, ci si Bulgaria, au afectat tarile din amonte, Iugoslavia, Ungaria, inclusiv Germania, unde s-au inregistrat pagube uriase. Suntem in situatia unor schimbari climaterice profunde si acestea, conjugate cu aceste lucrari facute impotriva naturii de-a lungul Dunarii, ne-au dus in aceasta situatie. Paradoxul este ca anul acesta avem inundatii tocmai pentru ca avem diguri. Anul trecut am avut inundatii in zone unde nu aveam diguri''.

Debitele Dunarii, in scadere

Potrivit premierului Tariceanu, pana vineri se anunta o perioada relativ buna, mai ales in zona de sud si de est a tarii. Nu vor mai fi precipitatii si debitele Dunarii sunt anuntate in scadere. ''Deja, pe o lunga portiune a Dunarii, pana aproape de Braila-Galati debitele au inceput sa inregistreze scaderi, iar acestea se vor mentine si in perioada urmatoare. Astfel, presiunea pe diguri incepe sa scada, dar nu intr-o maniera semnificativa. Deci, pana pe 30 aprilie a.c., debitele vor scadea spre 14 mii de metri cubi pe secunda fata de maximum atins de 15.800, dar este oricum un debit exceptional de mare. Media multianuala a lunii aprilie este 7.900, iar noi am avut debite duble fata de aceasta medie'', a adaugat Tariceanu.
Pe de alta parte, el a precizat ca nu se stie, deocamdata, care este valoarea pagubelor: ''Anul trecut cred ca au fost pe alocuri si anumite nepotriviri. Acum doresc sa se faca o evaluare exacta. Nu avem interesul nici sa subevaluam, dar nicidecum sa supraevaluam. Pentru suprafetele agricole unde s-a decis inundarea controlata vor fi acordate despagubiri de catre Ministerul Agriculturii. Diverse persoane au avansat cifra de 150 de milioane de euro, dar nu dau nici cea mai mica confirmare''. De asemenea, el a spus ca nu a fost luata o decizie in ceea ce priveste reconstruirea de catre Guvern a caselor luate de ape.
In schimb, premierul Tariceanu a anuntat ca daca in perspectiva se vor face lucrari de amenajare la Dunare astfel incat sa se redea circuitului natural zonele respective, locuitorii nu vor fi stramutati: ''Nu exista motive sa consideram ca vor trebui sa fie stramutati, chiar daca in perspectiva se vor face lucrari de amenajare astfel incat sa se redea circuitului natural zonele respective. Pot fi facute lucrari de indiguire incat localitatile sa fie protejate''.

Painea nu se va scumpi

In zonele inundate erau, indeosebi, cultivate cereale paioase si porumb. Reprezentantii Asociatiei Producatorilor Agricoli si cei ai ROMPAN spun ca pierderile vor fi enorme:''Indiferent de cultura, se pierd intre 10 si 12 milioane de lei pentru fiecare hectar cultivat. Situatia de acolo nu va afecta pretul painii avand in vedere ca facem paine din grau vechi, iar suprafata cultivata de acolo reprezinta cel mult doi la suta din suprafata totala cultivata cu grau in Romania. Pentru zonele inundate controlat trebuie sa dea despagubiri Guvernul, in timp ce pentru celelalte terenuri s-ar putea ca oamenii sa nu primeasca despagubiri. De aceea, este bine ca oamenii sa-si faca asigurari pentru case si terenuri''. Un calcul aproximativ ne arata ca numai pierderile din agricultura se ridica la peste 210 miliarde de lei vechi. In ceea ce priveste pagubele produse de inundarea drumurilor nationale, judetene si comunale, estimarile nu se pot face decat dupa ce apele se vor retrage. Lucrarile de refacere a acestor drumuri nu se efectueaza numai pe portiunile ce au fost acoperite de ape, ci pe anumite distante astfel incat covorul asfaltic sa nu ramana cu denivelari sau gropi. Si pagubele produse in cazul locuintelor pot fi evaluate numai dupa retragerea apelor.
Transportatorii sustin ca pierd zilnic zeci de milioane de lei, avand in vedere ca trebuie sa foloseasca rute ocolitoare.

Ajutoare din strainatate

Serviciul de Integrare Europeana, Asistenta si Relatii Internationale a primit certificate de donatie din partea partenerilor din Slovenia, Slovacia, Suedia, Danemarca si Austria. Materialele donate de aceste tari incep sa soseasca in Romania din data de 25 aprilie. Astfel, Slovacia trimite o motopompa, un generator electric 7,5 KVA, 1000 de costume impermeabile si 3000 de pelerine impermeabile. Danemarca doneaza 600.000 de saci pentru nisip, iar Slovenia 40.000. Suedia trimite 30 de generatoare. Din partea Austriei se primesc 112.000 saci pentru nisip, 2 tone dezinfectant biochimic granulat, 5 motopompe, 2 generatoare electrice 14 KVA si o barca cu motor.

Curierul National

Sursa: Curierul National



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.