Cernobal a devenit rezervatie naturala

Zona de "interdictie" instituita la Cernobal dupa catastrofa nucleara din 1986 a devenit, in 20 de ani, o adevarata rezervatie naturala, comenteaza agentiile de presa straine. Cu un nivel de radioactivitate periculos dupa explozia centralei nucleare de la Cernobal, zona de 4000 de kilometri patrati a fost evacuata si inchisa, transformandu-se in rezervatie unde natura si-a reintrat in drepturi.
In zona au fost introdusi 17 cai in 1998, numarul lor ajungand in prezent la 80 - 90, afirma Serghei Cernov, ghid al companiei Cernobalinterinform, responsabila cu organizarea vizitelor in regiunea supravegheata cu strictete. Cu cat prezenta umana este mai redusa, cu atat animalele se comporta mai natural si au conditii mai bune de reproducere, ipoteza sustinuta de toti expertii, biologi, ornitologi sau zoologi, care studiaza fenomenul. Intr-o singura zi, un vizitator norocos poate descoperi elani, vulpi, castori, mistreti sau specii de pasari pe cale de disparitie. Laboratorul international de radioecologie de la Cernobal a catalogat recent 400 de specii diferite, dintre care 280 sunt specii de pasari, iar 50 sunt specii amenintate cu disparitia, in restul lumii. Profetiile apocaliptice despre monstri mutanti nu s-au implinit. "Mutantii nu au semanat niciodata cu ceea ce a descris presa si au murit foarte repede", afirma ornitologul Serghei Gasak.
Padurea bruna
In realitate, mediul a trecut prin mai multe faze de adaptare, dupa catastrofa. Prima dintre acestea, care a durat circa un an, a provocat moartea plantelor si a animalelor cel mai grav iradiate, precizeaza Rudolph Aleksahin, director al Institutului de radiologie agricola de la Moscova. Acesta a fost cazul "padurii brune", o padure de pini care a trebuit doborata si ingropata. Puietii de pin plantati ulterior in zona cresc rapid in prezent, spune Serghei Franciuk. O credinta locala afirma ca reinnoirea faunei si a florei - grav afectate timp de sase ani - se datoreaza vegetatiei de rostopasca, planta care creste abundent si care "a curatat solul" dupa 1986. Situatia in zona se prezinta suficient de bine pentru a incuraja autoritatile sa invite turisti, incepand din 2003. Unii dintre angajatii din zona si experti spera chiar ca in zona sa fie creata o rezervatie naturala protejata, in timp ce ghizii se amuza de interesul morbid manifestat de turisti pentru Pripiat, un oras de 45.000 de locuitori abandonat dupa catastrofa si invadat acum de copaci.
Dupa 20 de ani insa, multe semne reamintesc catastrofa - punctele de control care interzic accesul in zonele cel mai grav contaminate sau cimitirul de autobuze, camioane de pompieri si elicoptere care au fost folosite pentru evacuarea populatiei si stingerea reactorului, dar si avertismentele emise de contoare la fiecare crestere a nivelului de radioactivitate. Alaturi de acestea, chiar daca mai putin vizibile, se afla ridicaturile de pamant sub care au fost ingropate case, masini sau animale domestice sau cesiul 137 si strontiul 90 prezente in sol si in ape pe termen lung.
Dupa 20 de ani
Cu toate acestea, chiar si dupa 20 de ani, divergentele continua. Organizatia ecologista Greenpeace a afirmat intr-un raport dat publicitatii marti, citat de BBC News ca efectele asupra sanatatii umane ale accidentului nuclear de la Cernobal, cel mai grav din istorie, au fost masiv subevaluate. In timp ce prognozele oficiale estimeaza pentru viitor circa 4000 de noi cazuri de cancer in urma exploziei de la Cernobal, studii recente vorbesc despre 100.000 de viitoare decese, atrage atentia Greenpeace. Majoritatea acestor cazuri se vor inregistra in Ucraina, Belarus si Rusia. Cifrele oficiale ale Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA) de numai cateva mii de victime sunt o grava simplificare a cantitatii de suferinta umana, considera Greenpeace. Explozia unuia dintre reactoarele de la Cernobal, la 26 aprilie 1986, a imprastiat un nor de particule radioactive peste o mare parte a teritoriului Europei. Cateva milioane de oameni inca locuiesc in zone contaminate. Deja multe generatii par sa fie afectate de efectul Cernobal. Doctor Oxana Lozova, de la spitalul pediatric din Rivne, 300 km vest de Cernobal, afirma ca sistemul imunitar al celor aflati la varsta copilariei in momentul accidentului este mult slabit fata de al generatiilor anterioare. Radiatiile afecteaza sistemele imunitar, circulator si respirator, provoaca o crestere a incidentei malformatiilor fetale. Raportul Greenpeace recunoaste totusi ca este nevoie de cercetari suplimentare pentru a evalua impactul final al catastrofei de la Cernobal asupra sanatatii umane.
OMS nu este de acord
Pe de alta parte, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a dezmintit raportul gruparii ecologiste Greenpeace. OMS considera, potrivit BBC, ca evaluarile sale arata ca inca noua mii de persoane vor muri de pe urma accidentului nuclear si adauga ca estimarile sale sunt bazate pe concluzii stiintifice clare. OMS mai afirma ca este impartiala, spre deosebire de Greenpeace, care se opune energiei nucleare si pe care criticii sai o acuza ca foloseste statisticile pentru a-si promova agenda. La 26 aprilie 1986, reactorul numarul 4 al centralei de la Cernobal a explodat, provocand cea mai grava catastrofa nucleara civila si afectand, pe termen lung, milioane de persoane. Centrala, varf de lance al industriei sovietice, se afla in Ucraina, la granita cu Belarus, iar explozia a eliberat un nor puternic radioactiv, care a contaminat o mare parte a Europei. Autoritatile sovietice nu au facut absolut nici un anunt timp de mai multe zile, inainte de a decide evacuarea a 135.000 de persoane. Ulterior, 600.000 de pompieri, militari si civili, deveniti "lichidatori", au acoperit reactorul cu un "sarcofag", care ar urma sa asigure securitatea acestuia timp de 20 - 30 de ani.
In acea perioada, numarul anticipat al victimelor era estimat la zeci de mii.
Ultimul bilant ONU, publicat in septembrie 2005, indica un numar mai mic de victime, estimand la 4000 decesele provocate direct in Ucraina, Belarus si Rusia. (M. BICA)

---

Despre autor: