Tonitza, Petrascu, Darascu, Ressu, Iser, Mutzner, Kimon Loghi, Vermont, Adam Baltatu, Schweitzer-Cumpana, Lucian Grigorescu, Pallady, Alexandru Tipoia, Phoebus, Ghiata, Brauner, Ciucurencu, Tuculescu,Tudor Lorman, Michaela Eleutheriade, Mattis Te

Tonitza, Petrascu, Darascu, Ressu, Iser, Mutzner, Kimon Loghi, Vermont, Adam Baltatu, Schweitzer-Cumpana, Lucian Grigorescu, Pallady, Alexandru Tipoia, Phoebus, Ghiata, Brauner, Ciucurencu, Tuculescu,Tudor Lorman, Michaela Eleutheriade, Mattis Teutsch, Margareta Sterian- sunt numai o parte din artistii ale caror lucrari reconstituie, la Galeria "Pogany", "Salonul oficial interbelic". Un salon care are anvergura de expozitie de muzeu. "Salonul..." reprezinta cea de-a doua etapa a proiectului galeriei, unul dintre proprietarii acesteia fiind cunoscutul critic si istoric de arta Pavel Susara. "Am accentuat pe aceasta perioada pentru ca este cea mai densa, prolifica, inventiva si creatoare din istoria Romaniei moderne", spune Susara; "o perioada eliberata de angoasele istorice mostenite sau dobandite pe parcurs si in acest interval reprezentat - de la 1920 la 1947. Am extins putin ideea de interbelic pana la expozitia "Flacara" din 1947, cea care instituie paradigma realist-socialista, proletcultismul si ideologizarea fortata a artei. In acest interval se intampla, de fapt, marile evenimente ale picturii romanesti, se precizeaza tendintele de la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, acelea reprezentate de opera lui Grigorescu, Andreescu, Luchian, dar apar si lucruri noi care inseamna racordarea, sincronizarea, intrarea, intr-un fel, in concertul ideologic, in esteticile spatiului european". Potrivit lui Susara, spre deosebire de prima expozitie, de la sfarsitul anului trecut, gazduita de "Pogany", care ilustra perioada 1840-1940, unde accentul cadea pe dinamica, pe miscarea in timp a formelor artistice, in prezenta expozitie accentul cade pe personalitati. "Salonul oficial interbelic", ilustrat prin intermediul celor 129 de lucrari semnate de reprezentantii perioadei amintite, se va incheia printr-o licitatie, in ziua de 13 mai. "Licitatia", continua Pavel Susara, "este oferita spatiului public, in prima varianta ca o constructie culturala si, in ultima instanta, ca produs de piata, comercial".

Piata de arta, un fenomen cultural ca si muzeul

"Pe mine ma intereseaza, in mod imperativ, apropierea pietei de arta, cu dinamica ei - cu inventivitatea ei, cu tot ceea ce inseamna fenomenul viu - de lumea mitologizata si extrem de importanta a muzeului, a spatiului academic, de cercetare", mai spune criticul. Multa vreme, cele doua entitati au trait nu in paralel, ci in adversitate, fiecare acuzand-o pe cealalta de viciile, care pot fi, in acelasi timp, si calitati. Muzeul este acuzat de rigiditate, de impermeabilitate, de un anumit tip de dogmatism, de conservatorism, pe cand piata de arta e acuzata de prevalenta comercialului asupra culturalului, de improvizatie si, de multe ori, de infractiune. Cele doua lumi trebuie sa-si revizuiasca uneori radical comportamentul, sa renunte fiecare la ceea ce este nociv pentru buna lor functionare. Mari colectionari din lume, dar si din Romania au fost fermenti culturali unici. Ce ar fi spatiul public romanesc de astazi fara colectia Zambaccian, fara Dona sau Slatineanu?! Or, toate aceste colectii au inceput in spatiul pietei de arta. Din pricina asta trebuie sa ne revizuim drastic prejudecatile si rigiditatile".
De altfel, Galeria"Pogany" ofera lucrari pentru colectionari, nu pentru negustori. E o diferenta foarte mare si "in clipa in care lucrul acesta va fi inteles cum trebuie, evident ca si partenerii galeriei si Casei <

> vor fi altfel pregatiti pentru a intra in dialog cu noi", mai spune criticul. Numai ca, "pe o piata de arta marcata de spontaneitati si de dezordine si de foarte multa ignoranta, aparitia unei structuri, a unei institutii cum este galeria <

>, a gasit, in mare parte, mediul artistic nepregatit", mai precizeaza interlocutorul. <

> ofera alt etalon si alt model pentru iesirea obiectului artistic in spatiul public.
In acest scop, o echipa de profesionisti, "care si-au facut din obiectul ce arta obiect de studiu cultural si nu obiect de tranzactionat de la un magazin de consignatie la altul", incearca sa faca posibila aceasta apropiere intre piata de arta si lumea academica.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.