La numai o zi dupa ce seful Serviciului Roman de Informatii, Radu Timofte, sustinea, cu ocazia prezentarii activitatii institutiei pe anul trecut, ca "aproape 40% dintre informatiile furnizate au avut relevanta din perspectiva securitatii economice",

La numai o zi dupa ce seful Serviciului Roman de Informatii, Radu Timofte, sustinea, cu ocazia prezentarii activitatii institutiei pe anul trecut, ca "aproape 40% dintre informatiile furnizate au avut relevanta din perspectiva securitatii economice", ministrul Economiei, Codrut Seres, a afirmat ca datele primite de la servicii vin de obicei cu intarziere, multe dintre ele putand fi gasite si in presa.
Potrivit precizarilor ministrului Seres, facute ieri in fata senatorilor din Comisia pentru cercetarea abuzurilor, la solicitarea presedintelui Rodica Stanoiu, informatiile vin "dupa ce s-au intamplat lucrurile, dar (n.r. - cand) inca se mai pot face anumite lucruri". "E o sursa de informatii pe care te poti baza, desi, de cele mai multe ori, multe informatii le gasesti si in presa", a spus, citat de Mediafax, Seres. Potrivit ministrului, "niciodata nu sunt suficiente informatii, sau, intotdeauna sunt prea putine informatii".
"Unele dintre informatii nu sunt utile pentru ca, de cele mai multe ori, cei de la servicii doresc sa se transforme in banca de investitii si parerea mea este ca misiunea dansilor este cu totul alta si exista consultanti, din fericire, la Ministerul Economiei si Comertului care isi pun semnatura pe ceea ce transmit ca si consultant", a sustinut ministru Economiei, adaugand totusi ca unele informatii sunt interesante, utile in privinta anumitor contracte sau persoane care stau in spatele unor contracte sau firme.

Fosti ofiteri ai serviciilor, angajati consilieri economici

Pe de alta parte, ministrul a spus ca unii dintre cei care au lucrat in serviciile secrete sunt in acest moment "si angajati in minister". "Reteaua de consilieri economici, cel putin, exista o structura ierarhica foarte bine definita si organizata", a precizat, potrivit aceleiasi surse, ministrul. Dupa audiere, Seres a adaugat ca fostii lucratori ai serviciilor de informatii care au fost angajati in minister au pregatire economica si au dat concurs pentru posturi de functionar public.
In ceea ce priveste atributiile unui consilier din MEC, Seres a afirmat ca, spre exemplu, un astfel de angajat dintr-un birou de reprezentare externa trebuie sa discute cu oficiali din Guvernul tarii-gazda, sa organizeze intalniri dintre mediile de afaceri si sa furnizeze informatii cu caracter economic catre Departamentul de comert exterior. "Eu cred ca serviciile secrete au un rol pozitiv. Eu nu cred ca serviciile secrete fac rau activitatii unei institutii", a mentionat demnitarul, sustinand ca o parte dintre informatiile primite "exced cadrul serviciilor", care se transforma in consultanti si prezinta "abordari sectoriale".
In sprijinul afirmatiilor sale, Seres a amintit de analiza privind activitatea Nuclearelectrica, care continea date privind rezultatele de bilant, profit, pierderi si datorii. Ministrul a mentionat ca, potrivit informarii primite, compania "statea rau", desi diagrama si cifrele prezentate in respectivul document indicau ca, din punctul de vedere al reducerii datoriilor, compania mergea bine.

40% din informari, relevante pentru securitatea economica

In lipsa unei replici oficiale din partea Serviciului Roman de Informatii fata de afirmatiile ministrului Codrut Seres, redam un fragment din Bilantul institutiei pe anul trecut, prezentat, luni, in fata sefului statului, a procurorului general al Romaniei si a presedintelui Comisiei pentru verificarea activitatii SRI, referitor la repartitia pe dimensiunea interna a securitatii nationale a informarilor la nivel central: "Dintre acestea (informarile - n.n.), circa 40% au reflectat manifestari relevante pentru securitatea economica, iar restul, in proportii relativ egale, aspecte din problematica apararii valorilor si drepturilor constitutionale, respectiv din sfera riscurilor la adresa stabilitatii climatului social. Numeroase semnale transmise factorilor de decizie au vizat premise de savarsire sau activitati asimilate faptelor de coruptie (cu arie de manifestare in diverse domenii: administratie, financiar, vamal, justitie, economie, sanatate etc.), fiind puse la dispozitia celor in drept 563 astfel de documente de informare".


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.