Salariile pe care le platim

Ordonanta 3/2006 prin care Guvernul a majorat salariile bugetarilor si ale demnitarilor a trecut neobservata prin Senat. Acum ea a intrat in dezbaterea Camerei Deputatilor. Actul normativ stabileste cresterea salariilor pentru doua categorii de romani aflate in permanenta contradictie: cei cu mapa si cei cu sapa. Bugetarii se plang ca iau bani prea putini in comparatie cu ce se zvoneste ca primesc demnitarii. Salariile ce revin si unora si altora sunt prevazute in anexele Ordonantei, publicata in Monitorul Oficial, insa putini sunt cei care pot consulta acest document. Fara a emite judecati in privinta echitatii distribuirii banilor publici, ZIUA va prezinta lefurile catorva categorii de romani - angajati, alesi sau numiti.
Crestere de 11% in 2006
Guvernul a decis prin Ordonanta 3/2006 cresterea salariilor bugetarilor, dar si a indemnizatiilor pentru cei care ocupa functii publice, in doua reprize: cu 5%, incepand cu data de 1 februarie 2006, fata de nivelul din luna ianuarie 2006 si cu 6%, incepand cu data de 1 septembrie 2006, fata de nivelul din luna august 2006. Salariile de baza si indemnizatiile lunare prevazute in anexele Ordonantei sunt brute si impozabile. Actul normativ prevede ca indemnizatiile prevazute reprezinta unica forma de remunerare a activitatii corespunzatoare functiei si reprezinta baza de calcul pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial. Mai mult, demnitarii - alesi si numiti - nu beneficiaza de premii, de sporul de vechime in munca si nici de alte sporuri prevazute de lege. Personalul contractual din sectorul bugetar salarizat intre limitele corespunzatoare functiei poate beneficia insa, pe langa cresterile salariale acordate potrivit prevederilor prezentei Ordonante, de o crestere salariala prin evaluarea performantelor profesionale individuale realizate in anul 2005, potrivit reglementarilor in vigoare, cu incadrarea in nivelul alocatiilor bugetare pentru cheltuielile cu salariile aprobate pe anul 2006.
Salariul de merit de 15%
Pentru rezultate deosebite obtinute in activitatea desfasurata, ordonatorul de credite poate acorda, in limita a 15% din numarul total al personalului contractual prevazut in statul de functii, la inceputul anului bugetar, un salariu de merit lunar de pana la 15% din salariul de baza, care face parte din acesta si care constituie baza de calcul pentru sporuri si alte drepturi care se acorda in raport cu salariul de baza. Salariile de merit se vor acorda personalului contractual incadrat pe functii de executie, in proportie de cel putin doua treimi din numarul total stabilit. Repartizarea numarului de beneficiari de salariu de merit pe unitatile luate in calcul, in acest caz, se face de catre ordonatorul principal de credite.
Primele
De asemenea, ordonatorii de credite pot acorda premii lunare in limita a 2% din cheltuielile cu salariile aferente personalului contractual, prevazut in statul de functii, cu incadrare in fondurile aprobate prin buget. Premiile se pot acorda in cursul anului salariatilor care au realizat sau au participat direct la obtinerea unor rezultate in activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate pot fi utilizate in lunile urmatoare, in cadrul aceluiasi an bugetar.
Consiliile locale pot constitui in limita a 5% din cheltuielile cu salariile aferente anului respectiv, pentru personalul contractual prevazut in statul de functii, un fond de premiere in cazul in care veniturile curente acopera in totalitate cheltuielile de personal, inclusiv acest fond de premiere. Fondul de premiere poate fi utilizat conform criteriilor si conditiilor stabilite prin hotarare a consiliului local, in luna decembrie a anului 2006.
Sporurile
Personalul contractual din aparatul de lucru al Guvernului si al Ministerului Integrarii Europene poate beneficia de spor de confidentialitate in cuantum de pana la 15%, precum si personalul contractual din institutiile si autoritatile publice pentru care, prin acte normative specifice, se prevede acordarea acestui spor. Actul normativ prevede si un spor pentru conditii vatamatoare, de pana la 10% din salariul de baza, ce se acorda personalului contractual care desfasoara activitate in autoritatile si institutiile publice in care functioneaza instalatii care genereaza campuri electromagnetice de radiofrecventa produse de emitatori pentru comunicatii, instalatii de microunde, instalatii de curenti de inalta frecventa, statii de bruiaj. Spor pentru conditii periculoase, in cuantum de pana la 50% din salariul de baza, se acorda personalului contractual din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si al Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, care participa efectiv in campaniile de prevenire si combatere a zoonozelor deosebit de grave si altele asemenea, stabilite prin ordin al ministrului, numai pe perioada cat participa la aceste campanii. Personalul contractual din cadrul Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca, care participa la selectia si recrutarea fortei de munca pentru lucrul in strainatate, poate beneficia de un spor de pana la 5% din salariul de baza.
Orele suplimentare
Munca prestata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul contractual incadrat in functii de executie sau de conducere este considerata munca suplimentara si se compenseaza cu timpul liber corespunzator. In cazul in care compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzator nu a fost posibila in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia, orele suplimentare se vor plati, in luna urmatoare, cu un spor aplicat la salariul de baza, dupa cum urmeaza: 75% din salariul de baza pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru; 100% din salariul de baza pentru orele urmatoare si pentru orele lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza.
De la presedinte la portar
Pentru comparatie, un secretar in Consiliul General al Municipiului Bucuresti are 2522 de lei noi, in timp ce un secretar la consiliul unei comune are 900 lei noi. Senatorii si deputatii primesc lunar 5032 lei, presedintele Romaniei 6875 lei, primul ministru 6344 lei, in timp ce un cercetator stiintific cu gradul I are minimum 598 lei si maximum 1818 lei, iar un preot, tot cu gradul I, intre 426 si 906 lei. Un inspector vamal din Directia Generala a Vamilor este platit cu o suma cuprinsa intre 843 si 1850 lei, un casier magaziner I are intre 395 si 498 lei, iar un portar intre 381 si 395 lei. Primarul general al Bucurestilor are 5500 lei, iar un primar de comuna (categoria III) 1890 lei. Cele mai mari salarii le au, dintre sefii de institutii, presedintele Curtii Constitutionale, al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al Curtii de Conturi - 6344 lei noi. Precizam ca acestea sunt venituri brute.
Locul 41 in Europa la salarizarea pe ora
Romania se situeaza printre tarile cu cel mai scazut nivel al salariului brut pe ora de munca, alaturi de Albania, Ucraina, Bulgaria, Belarus si Moldova, se arata in clasamentul care cuprinde 48 de tari europene, intocmit de Federatia Angajatorilor Europeni (FedEE). Romania se afla pe locul 41 al clasamentului, cu un salariu minim brut de 3,44 de lei pe ora (aproape un euro) pentru lucratorii necalificati din domeniul serviciilor si cu o valoare maxima de 12,06 lei pe ora (aproximativ 3,4 euro) pentru pozitia de manager. Nivelul mediu al salariului brut inregistrat in Romania este de 5,67 lei pe ora (1,62 euro). Studiul apreciaza ca exista diferente foarte mari intre salariul brut primit de muncitorii din diverse tari ale Europei, dar acestea se reduc daca se iau in calcul taxele, asigurarile sociale si puterea de cumparare. Salariul din Romania reprezinta doar 6% din nivelul inregistrat de Danemarca. In Ungaria salariul orar este la nivelul a 12% din cel din Danemarca, in Polonia de 13%, iar in Slovacia de 10%.
Senatul a reasezat lefurile artistilor si le-a marit pe ale parlamentarilor
Ordonanta privind cresterile salariale in sectorul bugetar a trecut prin Senat - prima Camera sesizata - destul de usor, singurele modificari operate vizand zona artistilor si cea a demnitarilor. La interventia senatorilor PSD Razvan Theodorescu si Ion Iliescu au fost operate ajustari la salariile instrumentistilor si dirijorilor, pentru indepartarea "dezechilibrelor". Iata interventia lui Iliescu: "Este o situatie stupida: dirijorul are un salariu mai mic decat membrii formatiei, decat instrumentistii, iar solistii vocali au un salariu mai mic decat instrumentistii. Adica sunt niste anomalii. S-a formulat un amendament, pentru a se alinia aceste salarii, instrumentisti, solisti vocali, coristi, pe de o parte, iar dirijorii in raport cu membrii formatiei". Pe de alta parte, senatorul PD Maria Petre a apreciat ca "este absolut anormal ca indemnizatia lunara a unui senator sau deputat sa fie egala cu cea a unui secretar de stat, membru al Guvernului, care nu exista, pur si simplu". Comisia de specialitate a operat modificarea, rotunjind cu cateva sute de mii salariile parlamentarilor, iar actul normativ a fost adoptat de senatori cu o zdrobitoare majoritate. Pe ultima suta de metri venise in plen, cu vreo treizeci de amendamente, si Gheorghe Funar (PRM), insa observatiile acestuia nu au mai fost luate in discutie. Proiectul de Lege aprobat in Senat a ajuns saptamana trecuta in Camera decizionala, iar in prezent se afla la comisii.

---

Despre autor: