PNA, din eroare de traducere

Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, judecatorul Viorica Costiniu (foto) a acordat un interviu ziarului ZIUA, in care a devoalat atat aspecte referitoare la starea reformei Justitiei, cat si la activitatea si rezultatele Consiliului Superior al Magistraturii. In acest sens, magistratul Costiniu a atacat decizia CSM de a incepe verificarea judecatorului Maria Tripadus, cel care a judecat cererea de arestare preventiva a omului de afaceri Dinu Patriciu. Potrivit presedintelui AMR, actiunea CSM nu este altceva decat o forma de presiune manifestata atat asupra lui Tripadus, cat si asupra magistratilor Curtii de Apel, care urmeaza sa judece recursul parchetului in acest dosar. Ba mai mult, Costiniu a declarat ca noroiul aruncat asupra judecatorului Tripadus "vine din interiorul sistemului", acolo unde exista oameni nemultumiti ca "nu au reusit sa isi impuna punctul de vedere". Pe de alta parte, presedintele AMR a criticat afirmatia presedintelui Traian Basescu, potrivit careia "coruptia este la nivelul instantelor, nu al Parchetelor". Totodata, magistratul Costiniu s-a aratat nemultumit de imaginea labila si fara "nerv" a CSM-ului, care nu este capabil de pozitii transante.
Impartasiti pozitia presedintelui Traian Basescu, vizavi de coruptia care nu exista in Parchete, ci doar la instante?
In nici un caz nu putem sa fim de acord cu o astfel de afirmatie, motiv pentru care am si sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, intrucat in Constitutie, presedintele CSM poate sesiza Curtea Constitutionala pentru a solutiona aceasta stare de lucruri, aceste diferende care intervin intre puterile constitutionale ale statului, pentru ca, in cele din urma, pe de o parte este puterea judecatoreasca, iar de pe alta parte este puterea executiva. Motiv pentru care, in sustinerea acestei solicitari a AMR pentru a-l determina pe presedintele CSM, singurul indreptatit prin Constitutie sa faca un astfel de demers, la nivel de intreaga tara s-au strans deja semnaturi care sa sustina acest demers al nostru. Respingem ferm aceste acuze care se indreapta inspre o categorie sau alta de magistrati, in ideea probabil si de "dezbina-i Doamne". Lucrurile nu se intampla asa, intrucat la demersul judecatorilor fata de aceste afirmatii nu numai ale presedintelui Basescu, dar si ale multor ministri din acest Guvern si ale parlamentarilor, indiferent daca sunt de la putere sau opozitie s-au alaturat si procurorii. Ca atare, avem o pozitie ferma, nu acceptam si nu vom mai accepta astfel de discursuri populiste care nu fac decat sa afecteze actul de Justitie. Insa este o nota constanta a tuturor guvernarilor de a face acuze la adresa magistraturii, fie a judecatorilor, fie a procurorilor, fie a tuturor la un loc. In general, ele fac o referire in ansamblu si niciodata nu s-a pus problema unor critici de natura: s-au dovedit judecatorii sau procurorii respectivi vinovati de fapte de coruptie, si, iata, pe principiul corb la corb nu scoate ochii acestia nu au fost sanctionati si nu suporta rigorile legii. Deci o astfel de experienta nu exista. Mai mult, a fost un discurs al presedintelui Basescu, daca-mi aduc bine aminte la Bruxelles in care a cerut parlamentarilor ca in momentul in care vorbesc de coruptia din sistemul Justitiei, sa vina si cu exemple. In felul acesta, aceasta discutie mai poate avea loc in acesti termeni.
Presedintele Basescu v-a raspuns intr-un fel la invitatia dumneavoastra si a presedintelui CSM de a veni la o sedinta de plen pentru a lamuri declaratiile sale?
Domnul presedinte a facut intr-o emisiune televizata referire la o astfel de invitatie. Nu stiu daca a raspuns in mod oficial, dar daca a facut-o doar prin presa, consider ca nu este corect. Noi am cerut presedintelui Basescu cu ceva vreme in urma, si i-am cerut si premierului Tariceanu, cu un an in urma, acum, acesta ne-a primit intr-o intrevedere. Acum roata s-a intors, presedintele Basescu este cel care a declinat deocamdata aceasta intrevedere si nu mai facem nici un demers pana cand presedintele Basescu nu are o schimbare de atitudine, corecta, spunem noi, de apreciere vizavi de munca in sistem, cata vreme cei responsabili cu administrarea Justitiei pentru buna ei functionare nu isi indeplinesc obligatiile. Si aici am in vedere Guvernul, Ministerul Justitiei, care a propus un plan de actiune a strategiei de implementare a reformei, Guvernul si l-a asumat printr-o hotarare, exista termene stabiliate in rapoarte de tara ale Bruxelles-ului, care, la un moment dat au ramas numai termene si nu s-au si indeplinit. De exemplu, elaborarea legii de organizare si functionare a Parchetelor.
Care este opinia dumneavoastra vizavi de ordonanta de infiintare a Departamentului National Anticoruptie?
Daca ar fi existat legea de organizare si functionare a Parchetelor, nu am mai fi fost astazi in situatia ca ordonanta DNA-ului este neconstitutionala, asa cum si este, dar, facand o paranteza, ea a rezolvat o problema aproape ilara, eram singura tara cu doi procurori generali. Sigur, retrimiterea acesteia de catre presedintele Basescu la Parlament este o chestiune politica, dar nu legala, pentru ca reexaminarea nu putea sa opereze in conditiile in care nu avea ce sa reglementeze decat un articol de respingere a ordonantei, dar cum in Romania lucrurile facute printr-un compromis de natura politica pot sa mearga mai departe, vom vedea cum se va solutiona si aceasta situatie. Aceasta institutie are o istorie foarte comica. Ea a ajuns sa se numeasca Parchet National Anticoruptie dintr-o greseala de traducere. Cand au tradus din spaniola, au dat aceasta nota de national ca institutie distincta, ceea ce pana si pe consilierii spanioli de preaderare i-a uimit. Dar lucrurile erau deja cu mult avansate in Parlament si a ramas aceasta varianta. Totul a pornit de la lipsa de vointa de a asigura consiliile de fuctionare a unui astfel de segment. Functiona deja o sectie cu privire la instrumentarea cauzelor de coruptie in Parchetul General, interesul pentru activitatea acestei sectii a fost asa de mare, incat erau 17 persoane, dintre care doar doi procurori permanenti, ceilalti erau stagiari detasati din diferite parchete din tara. Nu aveau mai de nici unele si li se cerea performanta. In aceasta situatie, noi am spus sa se mareasca numarul de procurori, sa li se dea Politia Judiciara si fonduri ca sa poata sa functioneze. S-a ajuns la infiintarea acelui PNA, care a devenit un sistem langa sistem, cu o situatie inedita de doi procurori generali, ea a fost solutionata printr-o ordonanta de transformare din PNA in DNA, in urma unei decizii a Curtii Constitutionale raportat la calitatea persoanelor pe care le cerceteaza aceasta institutie, sigur acea ordonanta la vremea respectiva era o ordonanta neconstitutionala, pentru ca legea spune clar ca nu se pote modifica printr-o ordonanta chestiuni care vizeaza reglementarea unei institutii fundamentale. Noi am crezut ca va veni legea aceea de organizare si functionare a parchetelor, suntem tara care nu are o astfel de lege, sunt cateva articole in legea de organizare a instantelor si cam atat. Restul, prin regulamente si oricum, intr-o alta maniera decat cea prevazuta de lege sau Constitutie. PNA si acum DNA s-a construit din persoane detasate de la parchetele din tara, cei mai multi de la Judecatorii, cei de aici au minim de sase ani, dintre care doi ani sunt cei de auditori de Justitie de la nivelul INM, reprezinta stagiatura de un an sau doi si, practic, doi ani de practica efectiva. De aceea, este o mare raspundere pe umerii colegilor din DNA, ceea ce li se cere lor este o munca imensa, pana la epuizare, pentru ca au pe de o parte lipsa de experienta profesionala, pe de alta parte angajamentele luate de sefii din parchet care sunt numiti de ministrul Justitiei, ceea ce iar reprezinta un regres al reformei, si atunci presiunea exista sub toate aspectele, al volumului, al importantei, al presei, ceea ce duce si la o stare de pripeala. Nu este firesc ca cei din DNA sa se bucure de un regim special sub aspectul finantelor, sub aspectul programelor de profesionalizare, sub aspectul tehnicii si al instrumentelor care sunt la nivelul Statelor Unite, fata de unii procurori criminalisti care lucreaza cu truse din anii 50. Noi numim aceasta diferenta de salarizare mita legalizata. Pentru ca in momentul in care ti s-a dat un salariu mai mare decat celorlalti, cand beneficiezi de tehnica si ceilalti nu, si pretentiile sunt la fel de mari. Pe principiul "noi ti-am dat inainte, am investit si incredere si bani, sa vedem rezultatele". Or, Justitia nu se face nici la comanda, nici pentru Bruxelles. Acesta nu poate constitui un factor de presiune, pentru ca nu poate cere unei Justitii anumite performante pentru a dovedi ca ea este functionala.
Ministrul Justitiei a declarat inca de anul trecut ca toate instantele si parchetele vor fi informatizate. Care este situatia in acest moment?
A fost o uimire si pentru premierul Tariceanu, pentru ca la discutia cu domnia sa a participat si doamna ministru si cu uimire a constatat ca acest obiectiv nu a fost indeplinit. Primul termen pentru informatizarea instantelor a fost in mai 2005, cel de-al doilea in toamna, in septembrie 2005, acum se anunta ceva pentru martie 2006, dar va garantez ca acest lucru nu va fi respectat. Dar sunt de exemplu si problemele de legislatie care nu au operat si stim foarte bine ca prin decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului din decembrie, data in cazul Paduraru, se spune clar ca pentru a avea o practica unitara, aceasta fiind una dintre problemele care se ridica si de catre Bruxelles, trebuie sa ai o legislatie coerenta, in asa fel incat astfel asamblata, sa produca o practica unitara. Or, va dau un exemplu, in 2004, din 1 iulie pana in 1 octombrie, Codul de Procedura Penala s-a modificat de patru ori, avem acte normative care astazi se publica si peste patru zile se modifica. Justitia este singura putere dintre cele trei care produce venituri, in schimb Parlamentul si Guvernul sunt consumatoare de venituri. Fiecare in segmentul lui trebuie sa isi asume raspunderile pentru ceea ce este determinat prin lege sa faca.
Vizavi de toate problemele evidentiate mai sus, cum ati defini, in cateva cuvinte, stadiul reformei Justitiei?
Sigur, scriptic, ea este existenta, se fac fel de fel de rapoarte care conduc la ideea ca totul este infloritor in Justitia romaneasca, eu pot sa va spun ca modificarile legislative intervenite in Justitie in 2005, o parte dintre ele au fost initiativele noastre si au fost binevenite, dar si in 2005, ca si in 2004, vointa politica a spus doar: "Pana aici", deci nu s-a mers pana la capat nici in 2005. Mai mult, in 2005 a fost facut un regres prin preluarea capacitatilor atributiilor CSM privind cariera si numirile in Parchet pe functii de conducere preluate de ministrul Justitiei. Faptul ca se intampla ca un ministru al Justitiei sa aiba apartenenta politica sau nu, este o chestiune care nu are relevanta. Aceste legi din 2005 au condus la o chestiune foarte grava, s-a ajuns la birocratizarea Justitiei. Daca intrebati un procuror sau judecator, nu resimtim de nici un fel, nici reforma din 2004, nici reforma din 2005, cu nimic nu sunt lucrurile schimbate fata de 2002 sau 2000. Legislatia este la fel de schimbatoare, iar practica este la fel de greu de aplicat.
Activitatea si rezultatele CSM sunt in concordanta cu titulatura acordata acestei institutii de catre Constitutie?
Am spus-o si o recunoastem in continuare, s-a votat in "vinerea oarba". Si aici ar trebui sa punem lucrurile la punct. AMR a chemat si alte organizatii non-guvernamentale si am constituit impreuna Alianta pentru o Justitie Europeana. Si in nume propriu am cerut Senatului sa se ia act ca multe voturi nu au indeplinit sau nu au respectat procedurile prevazute. Din pacate, in urma unei sedinte la nivel de noua putere, intre partidele care castigasera puterea actuala a considerat si asa ni s-a spus ca s-ar interpreta de catre cei ramasi in opozitie ca un atac politic si noua putere ar avea o imagine deformata, chiar la inceput de mandat, asa ca vom vedea. CSM are o imagine labila, din aceasta cauza nu are nici destul nerv, magistratii nu se simt reprezentati de unele persoane care sunt in CSM, nu este suficient de functional, are sedinte pline de, stiu eu, ordine de zi de cate patru cinci pagini, mape de sedinta cate sase-sapte pe care nimeni nu le citeste pentru ca ele sunt gata cateodata la miezul noptii marti spre miercuri, se voteaza la inspiratie, ceea ce pentru noi nu inseamna o reprezentativitate, pentru magistratura. In nici un caz acest consiliu nu este destul de consolidat, care sa aiba puterea sa isi indeplineasca atributiile: de aparare a magistratilor, de garantare a independentei, sigur comunicatele de presa si luarile de pozitie au valoarea pe care o stim cu totii. Actiuni mai in forta si suficient de credibile macar fata de cei pe care-i reprezinta ar fi necesare.
Haideti sa ne intoarcem putin la cazul casei parintilor ministrului Justitiei, Monica Macovei.
Nu am date decat din ceea ce am aflat din presa, deocamdata exista in faza de urmarire penala un dosar in ceea ce o priveste pe doamna judecator, nu stiu daca si cu privire la judecatorul presedinte de sectie, domnul Cornoiu, exista si o actiune disciplinara care acum este pe rolul CSM-ului. Statutul meu ma obliga sa nu ma pronunt deocamdata asupra acestor elemente, dar, in orice caz nu face cinste Justitiei o astfel de situatie si eu va spun la momentul in care s-a lucrat la modificarea legilor, eu am spus ca in ceea ce priveste judecatorul de Inalta Curte, care este un demnitar al Justitiei, pentru el nu trebuie sa existe procedura disciplinara, ci, in momentul in care exista anumite situatii care ii pun la indoiala calitatile moral-profesionale, acesta trebuie indepartat din magistratura. Ce autoritate sa mai aiba un judecator de Curte Suprema, sanctionat disciplinar, fata de mine, judecator de la o instanta inferioara, in conditiile in care el imi verifica mie hotararile judecatoresti si eu nu mai am incredere in judecata lui, fie morala, fie chiar si profesionala? O astfel de procedura nu face decat sa mentina pe tapet o procedura care nu face decat sa nu faca cinste Justitiei romane.
Care este opinia dumneavoastra vizavi de magistratii care, pasibili de o sanctiune disciplinara, se pensioneaza?
Persoana in sine nu are atata importanta, cat sistemul. Si in alte tari, primul aspect care opereaza este scoaterea persoanei din sistem, indiferent prin ce modalitate, dupa care ramane sa se cerceteze faptele, in functie de natura lor. Pentru ca se considera ca toata aceasta stare de lucruri, indiferent daca persoana este vinovata sau nu, arunca o umbra asupra sistemului si scade increderea justitiabilului. Si atunci, toata lumea trebuie sa stie ca persoana vizata urmeaza sa suporte rigorile legii, dar ca sistemul nu trebuie sa suporte un blam general. Cercetarea disciplinara se face de catre CSM. Dar, in ceea ce priveste latura penala, Parchetul se poate sesiza din oficiu, sau poate fi sesizat in urma unei plangeri. Este o cercetare distincta, aici se cauta acele incalcari ale legii care presupun un pericol social grav, care a avut consecinte deosebite fata de incalcarea legii. Chestiunile de abatere disciplinara sunt prevazute de lege si au un grad de periculozitate, sa zicem, mult mai scazut.
Cum comentati faptul ca judecatorul Maria Tripadus este verificat de CSM?
Astazi (n.r.-ieri) vom face o cerere catre CSM, pentru ca ceea ce se intampla este o factor de presiune vizavi de judecator si, in general, din pacate, unele atacuri apar, cu privire la unul sau altul dintre noi, alimentate din sistem. Deci cine nu a reusit sa dovedeasca sau sa isi impuna un anumit punct de vedere, incearca pe alte cai, prin intermediul altora. Astfel ca, nu de putine ori, media este fara sa realizeze un fel de componenta a acestui principiu a vaselor comunicante si se ajunge la o situatie ca aceasta. Ceea ce i se intampla doamnei Tripadus poate sa i se intample fiecarui magistrat. Ceea ce, intr-un stat de drept de care vad ca ne tot indepartam, nu poate fi acceptat. Pe de o parte, trebuie sa decelam lucrurile mai ales in ce priveste conflictul de interese. In afara de faptul ca esti judecator, ai si tu o viata privata. Iar, daca ai un copil, esti responsabil de acesta pana cand isi ia zborul. Din acel moment, fiecare are viata lui privata si nu cred ca este firesc sau constitutional sa ancorezi din cauza profesiei tale, viata, viitorul, profesia copilului tau sau a altcuiva care este strans legat de tine. Pe de alta parte, ceea ce face CSM este o modalitate de presiune, tot mai mult incepe sa semene cu fostul minister al Justitiei si, ca atare, este un factor de presiune, nu atat asupra judecatorului care a pronuntat solutia, dar care sigur ca incepe sa isi puna intrebari: "Am dat o solutie, am motivat-o, hotararea mea este verificata de o instanta ierarhic superioara, singura in masura sa se pronunte", si cu toate acestea, pe intervalul acesta de timp intervine CSM, care, culmea se sesizeaza din oficiu cu privire la niste comentarii de presa, in conditiile in care Curtea de Apel nu s-a pronuntat inca pe solutia data de doamna Tripadus. Acesta poate sa fie un semnal, un factor de intimidare si vizavi de colegii care vor judeca acest recurs. Nu suntem de acord si o sa cerem CSM sa suspende orice cercetare pana la ramanerea definitiva a unei solutii in cauzele acestea, pentru ca aceasta modalitate nu face decat sa dauneze Justitiei si nici nu este un exercitiu de imagine. Iata ce inseamna labilitatea de imagine, precaritatea imaginii CSM.
Care este forta asociatiei pe care o coordonati?
La nivelul asociatiei sunt peste 3000 de membrii, suntem acum intr-un recensamant, suntem acum intr-o reorganizare. Mai exista cateva organizatii locale, fata de care nu avem un mesaj diferit, ci dimpotriva, totdeauna ne-au sustinut in demersurile pe care le-am facut si, daca mai sunt magistrati care nu fac parte din asociatia noastra, va asigur ca acestia merg in simpatie si in sustinere fata de ceea ce cerem noi autoritatilor, respect reciproc intre puterile statului, asigurarea conditiilor de functionare astfel cum prevede legea, pana cand in sfarsit vom reusi ca bugetul Justitiei sa treaca din administrarea precara, ca sa nu spun proasta, a tuturor ministrilor de Justitie, de la primul-ministru post decembrist, pana la cel in activitate, astfel incat sa aratam ca Justitia se poate gestiona singura.
Actiunile asociatiei dumneavoastra se adreseaza si cetatenilor care reclama si abuzuri ale magistratilor?
Noi avem o pozitie echidistanta, nu am avut inclinatia sa acoperim eventuale greseli sau stari de lucruri care sunt imputabile magistratilor, ca sunt sau nu membri ai asociatiei noastre. Exista posibilitatea de excludere din magistratura, deci in nici un caz nu ii pastram intre noi pe cei care sunt nedemni de profesia lor. Este adevarat ca exista persoane care ne cer sa judecam noi anumiti magistrati care si-au pierdut credibilitatea, dar noi nu tinem aceste solicitari pentru noi, ci le transmitem institutiilor abilitate sa solutioneze astfel de cereri.

---

Despre autor: