Senatorul liberal Radu Stroe (foto), presedintele Comisiei parlamentare de control SRI, a cerut ieri CSAT declasificarea a doua hotarari din 2002 si din 2004, cu privire la interceptarea telefoanelor. "Referitor la vasta si complicata problema a ascu
Senatorul liberal Radu Stroe (foto), presedintele Comisiei parlamentare de control SRI, a cerut ieri CSAT declasificarea a doua hotarari din 2002 si din 2004, cu privire la interceptarea telefoanelor. "Referitor la vasta si complicata problema a ascultarilor si inregistrarii telefoanelor, am serioase indoieli cu privire la legalitatea a doua hotarari a CSAT, din 2002 si 2004", si-a motivat Radu Stroe cererea, subliniind ca in acest sens vorbeste in nume propriu, iar nu in calitate de presedinte al Comisiei parlamentare. Stroe a mai spus ca este convins ca premierul Tariceanu, pe care l-a informat in aceasta privinta, va face demersurile necesare pentru declasificarea documentelor respective cu prilejul viitoarei sedinte a CSAT din 13 februarie.
Desi liberalul Stroe nu a vrut sa dea detalii in privinta hotararilor respective, pe motiv ca acestea sunt "doua documente strict secrete", secretarul Comisiei SRI Ion Stan a spus ca actele se refera la acordarea de noi competente SRI. De altfel, Stan si-a aratat surprinderea in legatura cu interventia colegului sau de comisie si l-a contrazis, spunand ca aceste hotarari sunt "temeinice si legale". "Imi exprim rezerva fata de aceste retineri vizand legalitatea si temeinicia unor hotarari ale CSAT, dar sunt de acord ca pe zona interceptarilor avem nevoie de o reglementare care sa fie euroconforma si care sa valorifice practica in materie a tarilor UE si NATO", a Stan. Deputatul PSD a explicat ca una dintre cele doua hotarari vizeaza desemnarea SRI ca autoritate in materia interceptarilor, iar cea de-a doua vizeaza acordarea competentei materiale procurorului de eliberare a mandatelor in intervalul 1 ianuarie 2004 - 1 iunie 2004. Stan a mai spus ca la 1 ianuarie 2004, pentru interceptarea telefoanelor, erau in executare acte de autorizare emise de procurori in baza Legii 51. "Ce trebuia sa facem la data respectiva? Sa intrerupem mandatele si autorizatiile emise indiferent de cazuistica ce motivase eliberarea acestora sau sa le folosim in continuare, urmand ca pentru alte fapte competenta sa revina judecatorilor?", a continuat retoric Stan. Acesta a mai explicat ca in prezent competenta materiala pentru actele ce implica restrangerea temporara a unor drepturi si libertati constitutionale revine judecatorului, pentru infractiuni de drept comun, iar pentru amenintari care vizeaza securitatea nationala revine procurorului.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.