Bulgarii nu mai au incredere in Politie

Mai mult de jumatate dintre bulgarii care au fost victime ale unor delicte renunta sa mai faca plangere, intrucat nu au incredere in eficacitatea serviciilor de politie, potrivit rezultatelor unui studiu prezentat la Sofia anul trecut. "Aceasta atitudine se explica prin convingerea pe care o are populatia ca politia nu va face nimic sau nu are mijloacele de a face ceva", afirma autorii raportului, intocmit de Centrul de Studii pentru Democratie, o organizatie neguvernamentala bulgara.
Ancheta arata ca, in perioada ianuarie-noiembrie 2004, au fost comise in Bulgaria 325.000 de atacuri si furturi, dar politia nu a inregistrat decat 118.601 plangeri. O proportie de 53 la suta dintre cetatenii bulgari chestionati au declarat ca, in opinia lor, "politia nu este in stare sa-i gaseasca pe autorii delictelor". De aceea, infractiunile de mica importanta - cum ar fi furtul din buzunare sau din masini - nu sunt decat rareori reclamate la politie, indica studiul.
Bulgarii sunt plictisiti de anti-coruptie
Dupa zece ani de incercari de sensibilizare a opiniei publice in chestiuni legate de combaterea coruptiei, bulgarii sunt mai curand dezamagiti de rezultatele acestora, se arata intr-un comentariu publicat de Institute of War and Peace Reporting (IWPR).
Analiza semnata de Rasko Dorosiev, director de programe in cadrul Centrului de Strategii Liberale din Sofia arata ca departe de a rezolva ceva, campaniile - in majoritate extrem de costisitoare - au dus doar la cresterea neincrederii in institutiile statului. Coruptia a devenit un termen supra-uzitat care e folosit acum pentru a explica toate relele societatii, iar media, oamenii politici sau cei din mediul de afaceri apeleaza la el mai curand pentru a-si ataca adversarii. Campaniile publice anti-coruptie au inceput sa fie tot mai des folosite in Europa de sud-est cam din a doua jumatate a anilor 1990, odata ce comunitatea internationala a inceput sa se concentreze asupra acestei chestiuni.
Coalitii inutile
In Bulgaria si Albania, Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID) a sprijinit infiintarea unor asa-numite coalitii anti-coruptie, formate indeosebi din reprezentanti ai organizatiilor non-guvernamentale.
Cum a pornit totul? Valurile de proteste din Bulgaria anului 1997, care au dus la demisia guvernului socialist al premierului Jan Videnov, au generat in randul marilor donatori externi sentimentul ca societatea bulgara este gata sa ia atitudine si sa respinga coruptia. Numai ca ideea avea sa se dovedeasca ulterior una gresita.
Pana atunci insa aveau sa fie lansate numeroase proiecte care isi propuneau sa atraga atentia asupra pericolelor coruptiei.
Din pacate, rezultatele concrete sunt foarte putine. Dupa toate aceste eforturi considerabile, societatea bulgara ramane in majoritate toleranta fata de existenta mitei, acceptata ca o fatalitate inclusiv atunci cand e vorba de relatia cu institutiile publice. Iar acum, increderea in aceste institutii e mai mica decat oricand.
Neincredere in vama si Justitie
Un studiu al Centrului de Cercetare Vitosa arata ca 50 la suta dintre bulgari cred ca vamesii sunt corupti, iar 40 la suta considera acelasi lucru si despre personalul din sistemul juridic. Cifrele sunt ceva mai mici in ceea ce ii priveste pe medici (pe care doar 35 la suta dintre bulgari ii cred corupti), politisti (34 la suta) sau parlamentari (20 la suta).
Cei mai multi bulgari percep coruptia ca a treia problema grava a societatii, dupa somaj si salariile mici. Pe langa faptul ca au dus la cresterea neincrederii in institutiile statului, campaniile anti-coruptie au devenit si o arma des folosita in "razboaiele" politice sau dintre marile companii. Campaniile au stat la baza a numeroase acuzatii folosite ulterior fie de mass-media, fie de politicieni pentru a-si urmari propriile interese.
Tot unele acuzatii nefondate de coruptie au dus si la blocarea pe termen lung a unor importante privatizari, precum cea a companiei nationale de telecomunicatii sau a unor firme din industria tutunului.
In anul 2001, fostul rege Simeon de Saxa-Coburg-Gotha, desi nu avea nici un fel de program politic fundamentat, a reusit sa castige totusi alegerile parlamentare numai pentru ca a folosit un mesaj in care acuza de venalitate clasa politica atunci la putere.
Folosirea exagerata a termenului de "coruptie" a dus la banalizarea si implicit la ingreunarea luptei reale impotriva relelor generate de coruptie. Totodata, oamenii au devenit tot mai indiferenti. Un singur exemplu: anul trecut, desi in sondaje aproape 50 la suta dintre locuitorii capitalei credeau ca primarul Sofiei este corupt, acesta a fost reales pe considerentul ca este un bun gospodar.
Eficacitate scazuta
Expertii devin tot mai reticenti in ce priveste eficacitatea campaniilor anti-coruptie. O analiza recenta a Centrului de Strategii Liberale de la Sofia si a Centrului pentru Politici Publice de pe langa Universitatea Central Europeana din Budapesta arata ca initiativele anti-coruptie nu sunt mecanisme eficiente de combatere a acestui fenomen si pot, in plus, cauza chiar sincope in functionarea unui sistem democratic.
Ce ramane de facut in aceste conditii? In cazul Bulgariei, concluzia este ca nu publicul obisnuit sau membrii societatii civile trebuie sa fie tinta campaniilor anti-coruptie. Dimpotriva, acest gen de initiative trebuie directionat catre oamenii politici, functionarii publici si reprezentantii mediului de afaceri. Daca acestia vor fi convinsi ca merita sa-si schimbe modul obisnuit de a lucra, abia atunci se poate spera ca va putea fi invinsa coruptia, cel putin partial. (D.E.)

---

Despre autor: