Festivalul tuaregilor

Cu certitudine, nu exista un loc de desfasurare al unui festival mai senzational decat acesta. Essouk a fost candva un punct foarte important de comert cu bastinasii. Astazi nu este altceva decat un punct de pe harta lumii. Ceea ce ofera inca acest festival este un minunat amfiteatru natural de 150 de metri - format din dunele de nisip, unde se celebreaza inca cultura tuaregilor, relateaza BBC online.
In jurul amfiteatrului sunt amplasate zeci de corturi uriase din piele, de culoarea ocrului, in care stau tuaregii care au venit de foarte departe, din Niger sau Libia, si unde stau si beau ceaiul lor traditional, tare si dulce, fiert pe pietre fierbinti.
Desi nu exista un program clar, desi uneori unele evenimente se anuleaza - cum ar fi in acest an dansul crescatorilor de camile, sutele de tuaregi care au venit la Essouk savureaza cu certitudine fiecare moment al evenimentului.
Una dintre femeile aflate la festival, imbracata intr-un costum traditional senzational, si care a venit tocmai de la granita Libiei, a declarat ca a venit sa vada cultura tuaregilor, pe care ar dori sa o popularizeze in lume.
Printre muzicienii aflati la evenimentul cultural se afla si formatia Tinariwen, cunoscuti pe plan international ca fiind cei mai buni artisti tuaregi.
"Tinariwen este un grup care simbolizeaza o miscare sociala, si care s-a nascut in 1980 pentru a cere recunoasterea tuaregilor. De la prima editie a festivalului din desert din 2001, incet, incet, lumea a inceput sa auda de ce se intampla aici. Acum este un eveniment cultural international, ceea ce este, in mod cert, un beneficiu pentru aceasta zona", a declarat managerul britanic Andy Morgan.
Aventura culturala
Au mai venit si alte formatii, cum ar fi grupul vocal Iswat sau tobosarii Tende, un grup format numai din femei. Exista, evident, si o parada a camilelor.
Festivalul Essouk, care a evoluat dintr-o intalnire anuala a tuaregilor - denumita "Takoubelt", este abia la inceput. Chiar si la standardele localnicilor din Mali aceasta zona este extrem de saraca. Aproape lipsita de resurse naturale, cultura si muzica sunt printre foarte putinele lucruri care se pot exporta.
Liderul tuaregilor, Issa Dikko, spera ca acest festival va aduce regiunea in atentia lumii, dupa ce a suferit, recent, diverse conflicte si secete. "Mai speram de asemenea sa cream un forum, o adunare pentru toate grupurile de tuaregi din desert", a mai declarat Issa Dikko.
La aceasta editie au ajuns in jur de o suta de turisti. Kai, din Germania, a marturisit ca a dorit "o aventura culturala" si ca nu a fost dezamagit.
Acum, organizatorii spera ca au declansat un proces de constructie a reputatiei festivalului, cu fani din intreaga lume si cu turisti din ce in ce mai numerosi. Unii sunt de parere ca aceasta cultura nomada a tuaregilor nu mai poate supravietui in secolul XXI.
In orice caz, pentru a continua sa existe, toate culturile au nevoie sa-si pastreze si celebreze traditiile. Astfel, pentru trei zile, festivalul tuaregilor a stralucit printre nisipuri, sub cerul fara pata al Saharei.
Un popor mandru
Tuaregii sunt o populatie nomada, veche de 2000 de ani, care traieste in regiunea Tassili N'Ajjer, in muntii Ahaggar si Ayr, in oazele Djanet, Tamanrasset, In Salah de pe teritoriul Algeriei, dar si in desertul Tenere din Niger. Ei sunt un neam mandru care se conduc dupa un cod moral diferit de cel al arabilor, fiind adevarati fii ai desertului si nu au rivali in ceea ce priveste supravietuirea in cele mai aspre conditii.
Se poate spune ca tuaregii vietuiesc oarecum in afara istoriei. Ducandu-si traiul in zone extreme au ajuns sa reprezinte pentru lumea moderna deopotriva o curiozitate ,,exotica", dar si o permanenta uimire cu privire la capacitatea fiintelor de a se adapta oricaror conditii de viata. Numele lor provine de la regiunea Targa din Libia, care inseamna vale, de unde a derivat termenul Twareg. Mai exista si varianta ca "tuareg" este un cuvant din limba araba care inseamna "abandonat de Dumnezeu" - acest termen facand referire la conditiile vitrege in care traiesc. Li se mai spune si "oamenii albastri ai desertului" datorita costumelor lor, care ii acopera din cap pana in picioare (protejandu-se astfel de nisip, vant si soare). In desert ziua se pot atinge frecvent temperaturi de 70 de grade Celsius. Modul lor de viata e unul nomad si simplist, ei traiesc in triburi de cateva zeci de familii, cresc vite si camile pe care le folosesc la treburile casnice. (B.M.)

---

Despre autor: