Dezbaterile privind oportunitatea privatizarii Casei de Economii si Consemnatiuni trebuie sa aiba la baza raspunsul cu privire la urmatoarele intrebari: Care este situatia actuala a CEC?, Care este orizontul optim pentru privatizare? Ce urmarim prin
Dezbaterile privind oportunitatea privatizarii Casei de Economii si Consemnatiuni trebuie sa aiba la baza raspunsul cu privire la urmatoarele intrebari: Care este situatia actuala a CEC?, Care este orizontul optim pentru privatizare? Ce urmarim prin privatizarea CEC? Se poate observa ca nu am ridicat nici un dubiu in legatura cu necesitatea privatizarii CEC, socotind ca aceasta e deja o problema transata, in sensul ca CEC urmeaza sa se privatizeze.
Sa incercam sa raspundem, pe rand, la aceste intrebari. Intai, in legatura cu situatia actuala. CEC a avut multa vreme o situatie privilegiata, in perioada dinainte de 1990 dar si cativa ani dupa aceea. In timp, insa, CEC si-a diminuat constant ponderea pe piata bancara, atat in ce priveste piata creditului cat si in ce priveste depozitele atrase. In ultimii ani, practic, CEC si-a redus ponderea in sistemul bancar cam cu un procent pe an, ajungand in prezent la vreo 4,3%, de la aproape 10% in anul 2000. Motivele acestei situatii sunt numeroase. Ele tin si de o anumita inertie manageriala, dar si de legislatia specifica de functionare a CEC, care spre deosebire de celelalte banci a avut o legislatie separata. CEC nu a putut derula, multa vreme, credite comerciale iar in ultimii ani doar intr-o pondere restransa din totalul plasamentelor. Apoi, pe o piata unde operatiunile in valuta depasesc 60% (chiar 70% in ce priveste creditarea) CEC nu a putut derula operatiuni in valuta. Putem asadar considera ca in privinta CEC nu a existat o vointa politica de a sustine aceasta banca intr-o competitie corecta cu ceilalti actori ai sistemului bancar.
Cand vorbeam de inertia manageriala aveam in vedere complacerea intr-o anumita stare oarecum anacronica, mai ales in ce priveste informatizarea retelei, evidenta numarului de clienti si centralizarea in timp real a operatiunilor. Inutil sa mai adaugam ca restrangerea ponderii pe piata s-a asociat cu lipsa profiturilor.
Fata de aceasta situatie, in ultimele luni CEC, cu o noua echipa manageriala, si-a schimbat viziunea si acesta este un lucru ce trebuie avut in vedere in orice evaluare publica. Odata cu schimbarea managementului s-a schimbat si abordarea strategica. In prezent CEC poate derula orice tip de activitati, ca orice alta banca comerciala. Noiembrie a fost prima luna, de multa vreme, cand banca a avut profit. Introducerea unei retele informatice adecvate standardelor actuale este o investitie in curs de derulare si, cu pretul a cca 15 milioane de euro, ea va fi finalizata pana la sfarsitul primului trimestru al anului 2006. Fata de 9400 de salariati, in sase luni CEC a disponibilizat 1700 de persoane, ceea ce inseamna o reducere cu 22% a personalului. In ultima luna CEC a pornit emisiunea de carduri de debit, instalandu-si primele bancomate proprii. Asadar, CEC a oprit tendintele negative si a pornit un proces de redresare.
In legatura cu orizontul optim de privatizare, exista doua posibile variante. Cea dintai ar fi privatizarea imediata, ceea ce, din punctul de vedere al atractivitatii CEC, nu ar fi solutia cea mai nimerita. Ar exista o a doua varianta de a permite continuare procesului de redresare si de a relansa procesul de privatizare catre sfarsitul anului viitor. Aceasta a doua varianta presupune cateva operatiuni suplimentare, dincolo de tendintele pe care deja le-am amintit. Anume o recapitalizare a CEC (se poate face acest lucru utilizand, de pilda, 200 de milioane de euro din sumele rezultate din privatizarea BCR) si, eventual, o manevra similara celei realizate la BCR, anume o privatizare intermediara prin intermediul IFC si BERD.
Aceste actiuni pot transforma CEC intr-o oferta atractiva. In prezent totalul activelor nete este de 200 de milioane euro (comparativ cu 1,1 miliarde euro la BCR). Recapitalizarea CEC, asociatacu un eventual factor de multiplicare (la BCR a fost de peste 5,5 ori) ar transforma CEC intr-o miza importanta pentru bancile straine si pentru bugetul tarii.
Privatizarea CEC trebuie facuta cu anumita precautie si datorita importantei strategice pentru dezvoltarea de ansamblu a tarii. Fara reteaua bancara a CEC dezvoltarea rurala este ingreunata. CEC dispune de 1400 de centre in intreaga tara, ceea ce inseamna cam jumatate din tot sistemul bancar romanesc, fiind singura banca prezenta in mediul rural. Ar fi riscant ca CEC sa fie vanduta unei banci care nu garanteaza pastrarea profilului actual, de retail, al bancii. Cu actuala sa retea, cu o structura informatica bine pusa la punct si cu recapitalizarea pe care privatizarea o presupune, CEC poate recapata o cota de piata de cel putin 10% in cinci ani.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.