Cazul David Irving si invatamintele lui

Unul dintre cele mai importante editoriale din anul precedent este probabil cel aparut pe 24 decembrie, in Ziua, sub semnatura lordului Ralf Dahrendorf, "Libertatea de expresie on trial". Importantul ganditor invoca arestarea recenta a istoricului David Irving si intreba: "Solicitarile de restrictionare a libertatii de expresie pot fi legitime in vreo circumstanta?" Libertatile sunt uneori abuzate de inamicii libertatii, insa, spune Ralf Dahrendorf, "in cazul libertatii de expresie, riscul presupus de restrictionarea acesteia este cu siguranta mai mare". Beneficiile tolerarii libertatii de expresie atarna mai greu decat raul facut prin abuzarea lor. Pentru prosperitatea societatilor libere, limitele libertatii de expresie ar trebui largite, nu restranse. In particular, lordul Dahrendorf respinge scoaterea in afara legii a negarii Holocaustului. O astfel de interventie cu greu ar putea fi subestimata.
David Irving este un specialist in al doilea razboi mondial. A devenit cunoscut mai intai printr-un volum publicat in 1963, "Distrugerea Dresdei", unde deplange brutalitatea aliatilor impotriva populatiei germane, considerand-o nejustificata. Cartea care i-a adus notorietatea a fost insa "Razboiul lui Hitler", aparuta in 1977. Aici Irving respinge imaginea unui Hitler demonic si sustine ca nu el ar fi autorul Solutiei finale. Cei care au luat masurile de exterminare sunt in fapt Heydrich si eventual Himmler. "Razboiul lui Hitler" s-a bucurat de multe editii. Unele dintre tezele volumului au fost contestate de catre istoricii subiectului, alte aporturi au fost apreciate. Irving a fost criticat si de negationisti ai Holocaustului precum Robert Faurisson, intrucat istoricul recunostea existenta a milioane de evrei exterminati de nazisti in mod sistematic.
Pana in 1988, tezele lui Irving faceau parte din dezbaterile de natura disciplinara asupra celui de-al doilea razboi mondial. In acel an a aparut insa raportul lui Fred Leuchter. "Specialistul" in instrumentele de executie din Statele Unite a intocmit un material care acorda camerelor de gazare naziste doar un rol de dezinfectie. Istoricul britanic a preluat teza si din acel moment a contestat caracterul programatic al exterminarii evreilor europeni. Noile idei paraseau terenul unei dezbateri istorice si intrau direct pe campul negarii Holocaustului. In anii '90, discursul sau de diluare a responsabilitatilor lui Hitler, punerea declansarii razboiului pe spatele lui Winston Churchill si a liderilor comunitatilor evreiesti, exprimarile indecente privind victimele au devenit din ce in ce mai dizgratioase.
David Irving a produs o vie contestare in randul celor care se simt insultati de felul in care a tratat memoria Solutiei finale. In timp, criticarea ideilor si atitudinilor sale s-a transformat intr-o adevarata vanatoare. I-a fost interzisa intrarea in mai multe state, printre care Germania, Australia, Canada si Noua Zeelanda. Au aparut nenumarate studii, carti si site-uri de condamnare a pozitiei istoricului britanic. Unii dintre autori au transformat contestatia intr-o ura devastatoare. In articolul sau care incalca exemplar regula deontologica a evitarii stigmatului biologic, Karl Kolcheck prezinta un "David Irving imbatranind, care a inceput sa semene din ce in ce mai mult cu un Rudolf Hess dement, cu obrajii scofalciti si ochii dusi in fundul capului." In publicatia "The Jewish Magazine", Richard Hughey povesteste hartuirea lui Irving in timpul calatoriei sale din 2003, cand incerca sa-si sustina prelegerile prin Statele Unite. In Sacramento, rezervarea la Tony Roma Restaurant a fost anulata, obligandu-l la mutarea intalnirii planificate la 12 mile afara din oras. In Sherman Oaks, anularea fusese facuta de un necunoscut in numele lui. In San Francisco a trebuit sa astepte o ora in ploaie, pentru depanare, in fata masinii sale blocata de urmaritori. Haituirea lui cu succes a continuat pe intreg teritoriul Statelor Unite, fiind povestita de Hughey ca expresie a unei mari victorii.
David Irving a fost retinut in Austria la 11 noiembrie 2005, unde sosise pentru a tine prelegeri studentilor. Mandatul de arestare, care il acuza pentru negarea Holocaustului, ii poate aduce pana la 10 ani inchisoare.
Amintesc toate cele de mai sus pentru a sublinia importanta luarii de pozitie a lui Ralf Dahrendorf. El risca astazi posibile represalii, pentru a-si ridica vocea in numele libertatii de expresie, caci o considera "un bun de pret, la fel ca si demnitatea si integritatea umana". In ce priveste atitudinile lui David Irving si a celor care profereaza ura, Dahrendorf subliniaza acest principiu vechi si simplu: "Discursurile lor ar trebui combatute cu argumente, nu prin intermediul Politiei si al inchisorilor".

---

Despre autor: