Invazia NATO

Administratia americana a inceput sa elaboreze o serie de planuri comune cu NATO, in vederea unui posibil atac militar impotriva Iranului, sustine ziarul german Der Tagesspiegel. Cotidianul isi bazeaza afirmatiile pe coroborarea mai multor relatari din media germana, care par sa conduca la concluzia ca NATO ar analiza posibilitatea unui astfel de atac.
Potivit acestor informatii, in cadrul unei vizite intreprinse in Turcia pe 12 decembrie 2005, directorul CIA, Porter Goss, i-ar fi cerut premierului de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan ca in acest an sa puna la dispozitia Statelor Unite o serie de baze militare, de unde Washingtonul sa poata lansa un eventual atac.
Agentia germana de presa DDP, citata de Mediafax, noteaza ca statele invecinate Iranului, precum Arabia Saudita, Iordania, Oman si Pakistan ar fi fost informate in legatura cu un astfel de plan. Surse americane trimise in tarile respective au mentionat un atac aerian ca fiind o posibilitate, insa nu au furnizat un termen de referinta pentru potentiala operatiune.
Un articol din ianuarie 2005 al publicatiei New Yorker afirma ca forte americane au intrat in Iran pentru a marca posibile tinte pentru un atac aerian, reaminteste publicatia germana, precizand ca nu poate afirma daca aceste planuri exista cu adevarat. O presupusa colaborare SUA-NATO in vederea atacarii Iranului trebuie, deocamdata, perceputa cu serioase rezerve, avand in vedere ca, in cazul razboiului impotriva Irakului, statele aliate au fost scindate in doua tabere de opinie, pro si contra coalitiei americano-britanice.
Sanctiuni asupra colaboratorilor
Faptul ca, de mai bine de un an, Washingtonul priveste cu mare atentie spre Teheran, este confirmat si de adoptarea unor sanctiuni impotriva tuturor celor suspectati de a sprijini Iranul pe plan militar. Astfel, la sfarsitul lunii decembrie, Statele Unite au decis sa impuna sanctiuni impotriva a noua societati straine (sase chineze, doua indiene si una austriaca) pentru ca au furnizat Teheranului echipamente si tehnologii de uz militar.
Societatile sanctionate nu vor mai putea face afaceri nici cu Administratia SUA, nici cu vreo companie americana. De asemenea, societatilor americane nu li se vor acorda licente de export pentru produse care ar fi destinate vreuneia din cele noua companii straine sanctionate.
Oficialii americani nu au precizat ce produse ar fi furnizat aceste companii Iranului, explicand doar ca decizia a fost luata "in baza unor informatii credibile conform carora societatile respective au transferat echipamente si tehnologii" care intra sub incidenta prevederilor legii din 2000, referitoare la prevenirea proliferarii nucleare in Iran. Legea se inscrie in seria eforturilor depuse pentru a impiedica Teheranul sa dezvolte arme nucleare, biologice si chimice si sa-si consolideze sistemul de rachete.
Dupa adoptarea acestei legi, Statele Unite au impus deja sanctiuni unui numar de 40 de companii sau persoane fizice.
Teheranul reia cercetarea nucleara
Responsabilii iranieni nu par impresionati nici de presiunile americane, nici de cele europene. Chiar ieri, Mohammad Saidi, adjunct al Organizatiei iraniene pentru energia atomica, a anuntat ca Iranul isi va relua, in cateva zile, activitatile de cercetare privind tehnologia de obtinere a combustibilului nuclear.
Agentia Internationala pentru Energie Atomica a fost informata in scris asupra acestei intentii, a precizat Saidi pentru televiziunea iraniana de stat.
Stirea coincide cu anuntul formulat de purtatorul de cuvant al MAE din Iran, Hamid Reza Asefi, conform caruia Teheranul are de gand sa respinga propunerea de compromis ruseasca vizand detensionarea crizei sale cu Occidentul.
Iranul a suspendat cercetarile in domeniul nuclear, precum si prelucrarea si imbogatirea uraniului, in octombrie 2003, in cadrul procesului de negocieri cu tripleta europeana (Marea Britanie, Franta, Germania).
Desi Saidi nu a precizat ce cercetari vor fi reluate, este vorba probabil despre imbogatirea uraniului. In august 2005, Iranul a dat prima lovitura respectarii suspendarii, repornind uzina de conversie a uraniului de la Isfahan. Conversia este considerata o operatie precursoare a imbogatirii propriu-zise. Decizia a determinat tripleta UE sa se retraga de la tratative. Convorbirile au fost reluate luna trecuta, partile urmeaza sa se intalneasca din nou peste cateva zile, noteaza Rompres.
De asemenea, o delegatie rusa, condusa de viceministrul de Externe Serghei Kisliak, este asteptata sa soseasca in Iran pe data de 7 ianuarie, pentru a discuta propunerea Moscovei de a se imbogati uraniu iranian in Rusia.
"Daca propunerea implica faptul ca imbogatirea uraniului nu poate avea loc decat in Rusia, ea este inacceptabila", a avertizat diplomatia iraniana, reamintind ca oferta moscovita "nu este inca un plan cu structura inchegata, este deocamdata doar o idee cu ambiguitati, care trebuie discutata" si care, pentru Teheran, constituie "un plan paralel si complementar" imbogatirii uraniului in Iran.
Potrivit agentiei Reuters, pozitia exprimata de Ministerul de Externe iranian este cel mai clar semn ca Teheranul va respinge, in cele din urma, propunerea ruseasca.
Planul Moscovei, sprijinit de UE si SUA, vizeaza neutralizarea eforturilor Iranului de a proceda la imbogatirea uraniului pe propriul teritoriu, intrucat astfel ar putea obtine, nu numai combustibil nuclear, dar si material fisionabil pentru fabricarea de bombe nucleare.
Ajmadinejad jigneste din nou Israelul
Iranul nu se teme nici de o potentiala reactie israeliana mai dura, continuand cu nonsalanta seria rasunatoarelor declaratii antisemite. Liderul Teheranului, Mahmud Ahmadinejad, a lansat o noua diatriba impotriva Israelului, afirmand ca acest stat este "prin natura sa anti-islamic" si ca este "rezultatul curatirii etnice" din Europa. "De fapt, europenii au practicat curatirea etnica a evreilor, expulzandu-i din toate tarile continentului. Ei au impuscat doi iepuri cu o lovitura: au intemeiat un stat evreu in mijlocul natiunilor islamice si au scapat de evreii din toata Europa. Regimul sionist este o parte a Europei, de care s-a detasat, si este anti-islamic prin natura sa", a declarat presedintele ultraconservator, citat de agentile internationale. Ahmadinejad a deplans soarta palestinienilor, care "nu au jucat nici un rol in Holocaust, dar au fost obligati sa accepte statul evreiesc", intreband, retoric, " de ce europenii, care au comis crima, nu o ispasesc ei insisi?". In ultimele luni, presedintele Ahmadinejad a provocat indignarea comunitatii internationale prin mai multe declaratii anti-israeliene, de genul: "Occidentalii au inventat mitul masacrarii evreilor si il plaseaza deasupra lui Dumnezeu, al religiilor si al profetilor", sau "Noi propunem ca Europa, SUA, Canada si Alaska sa cedeze o parte din teritoriile lor pentru ca evreii sa-si creeze propriul lor stat".
Toate aceste afirmatii au socat opinia publica interntionala si multe state mari au formulat replici extrem de acide. Reactionand la declaratiile lui Ahmadinejad, unii parlamentari germani au cerut ca Iranul sa fie exclus de la Cupa Mondiala, ce va avea loc in Germania, in perioada 9 iunie - 9 iulie. Federatia Internationala de Fotbal (FIFA) a refuzat, luna trecuta, sa ia in calcul o astfel de decizie, considerand ca "trebuie ca sportul sa se separe de politica", relateaza Rompres. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, s-a pronuntat, de asemenea, impotriva excluderii Iranului de la aceasta competitie.
"Echipa iraniana nu poate influenta afirmatiile presedintelui sau. Acesta este motivul pentru care consider ca ar fi dificil sa o pedepsim prin excluderea de la turneul final", a declarat Angela Merkel intr-un interviu acordat publicatiei Bild am Sonntag.
Romania, intre SUA si NATO
Dezvaluirile facute de publicatia germana Der Tagessspiegel vor pune Romania intr-o situatie extrem de delicata. Intentiile SUA si NATO de a lansa un posibil atac militar asupra Iranului vor implica si Bucurestii, avand in vedere ca tara noastra este membra a Aliantei. De asemenea, SUA considera Romania drept unul dintre aliatii sai de nadejde, avand in vedere proiectul de politica externa lansat de presedintele Traian Basescu, de-acum deja cunoscuta Axa Bucuresti - Londra- Washington, prin care Romania sprijina toate actiunile americanilor si ale NATO. Insa, totodata, disensiunile din cadrul Aliantei din timpul declansarii invaziei din Irak pot pune acest scenariu intr-o zona a improbabilitatii. (D.E.)

---

Despre autor: