"In zarea eternei copilarii"

La 7 decembrie 1935, se nastea in comuna Margina, judetul Severin, Sorin Mircea Nicolae Titel, pornind in viata ca spre o legenda in care a si intrat la numai 50 de ani. La mai putin de o luna dupa aceea romanul sau "Femeie, Iata Fiul Tau" era distins cu premiul pentru proza al Uniunii Scriitorilor pentru in aceste zile, in colectia "Opere Fundamentale" au aparut, la Editura Univers Enciclopedic, sub egida Academiei Romane si a Fundatiei Nationale pentru stiinta si Arta, doua volume din opera scriitorului atat de prematur plecat dintre noi, poate in lumea copilului etern a carei nostalgie i-a fost ca o dulce povara. Acad. Eugen Simion, initiatorul si coordonatorul colectiei, scrie: "Daca postmodernismul romanesc are, in epoca postbelica, un precursor temeinic, acesta este Sorin Titel", care "n-a ales aventura scriiturii (textualismul), a ales altceva, si anume: a introdus si folosit cu abilitate aventura scriiturii in cadrele generale si solide ale scriiturii aventurii, proprie romanului traditional". O caracterizare provocatoare in felul ei, si cititorul are prilejul sa inteleaga ca a "scrie aventura" este a infiripa din desfasurarea actiunii pe mai multe planuri un ritual al semnelor, ce dau seama de om si conditia sa de peregrin prin timp. De aceea, "introduce mai multe voci narative, rupe planurile temporale si le amesteca, foloseste intens parabola si, in genere, stilul parabolic intr-o proza lucrata bine, lucrata - as zice - nemteste, adica in chip riguros, temeinic, cu o tesatura deasa, trainica". E ca si cum "copilul etern", cum a fost considerat, isi creeaza jocul serios cum doar la aceasta varsta se poate face, cu gravitatea dainuirii. Nu intamplator personalitatea lui a fost asociata si cu aceea a lui Antoine de Saint-Exupery.
Ingrijita de Cristina Balinte, aceasta editie critica, in doua volume, insumand aproape 3000 de pagini, cuprinde intreg corpusul epic al operei de fictiune a scriitorului Sorin Titel - schite, povestiri, nuvele, romane si microromane, proiectele unor posibile ecranizari. Pentru postume, editorul a preferat romanul "Melancolie", cinci scenarii reunite sub titlul "Bucatarie de vara". Se pot citi sau reciti schitele si povestirile din volumele "Copacul", "Valsuri nobile si sentimentale", nuvelele din "Noaptea inocentilor", romanele "Reintoarcerea posibila", "Dejunul pe iarba", "Tara indepartata", "Pasarea si umbra", scenariile de film "Vreau sa cant la violoncel", "Toata lumea vrea sa joace Hamlet", "Intalnirea" sau "Patimile". Si, mai ales "Femeie, iata Fiul tau", amintindu-ne de cuvintele pe care Hristos, pe cruce, le-a spus Sfintei Fecioare Maria, incredintandu-i-l pe ucenicul sau iubit, Ioan, apostolul Iubirii. Si nu avem cum sa nu-i dam dreptate lui Valeriu Cristea care considera ca Sorin Titel a avut har, care l-a ajutat "sa faca o literatura a sentimentelor frumoase" si, fara sa falsifice realitatea, a infrumusetat-o, lasandu-ne "admirabile pagini despre viata de familie, despre iubire, despre dragostea de mama, despre fericirea de a trai, despre natura; despre toate acestea a vorbit ca despre niste lucruri deosebite si, totodata, ca despre niste mari mistere". Ne intalnim cu "o lume surazatoare in care moartea mereu sta la panda si loveste din cand in cand". Tristetea sa, filtrata printr-o bunatate pe care abia o intuim, dar care exista, este una luminoasa, seninatatea este una melancolica". Si daca harul i-a fost dat, Sorin Titel l-a facut sa rodeasca intr-un fel atat de personal, incat literatura sa rezista, asa cum misterul din faptele obisnuite, departe de ceea ce numim senzational, scapa trecerii modelor dainuind. De aceea, scria Valeriu Cristea, "intr-o perioada in care s-a vorbit pana la saturatie si pana la compromiterea termenului de literatura a curajului, a ilustrat in chip admirabil curajul literaturii". Taina acestei dainuiri o dezvaluie Eugen Simion, care spune despre Sorin Titel ca a avut un "destin oarecum neobisnuit in literatura noastra, plina de talente native care explodeaza in primele carti si nu-si afla decat rareori energia trebuitoare pentru a dezvolta si implini harul cu care sunt inzestrati din belsug". In istoria literaturii noastre, el aduce "exemplul scriitorului care se dezvolta prin cultura si vointa de profunditate". Ca cititor, putem intelege aceasta, ca o intelepciune care a inteles ca rodirea harului cere un timp prielnic care se cere minutios pregatit si rabdator asteptat.
Intalnirea de acum cu Sorin Titel ne-a amintit - oare intamplator? - de Rainer Maria Rilke, care in "Elegie neterminata" indemna: "Sa nu lasi soarta sa-ti nege copilaria, fidelitatea acestei ceresti, inefabile varste... Caci dincolo de timp, ea staruie in inima noastra". Sa staruim a asculta aceasta varsta, acum la vremea colindelor care vin sa ne aduca, la ceas potrivit si pentru de-a pururi, cum ca "astazi s-a nascut Cel far-de-nceput, cum au zis proorocii" si ca " de acum pana-n vecie, Hristos cu noi o sa fie".

---

Despre autor: