Viata cu ochii pe ceas

Dupa ce ani la rand ai trait cu ochii pe ceas, viata ti se pare doar un mecanism care masoara trecerea timpului. Secundele, minutele si orele pe care le-ai dispretuit de-atatea ori ca un alergator de cursa lunga s-au intors acum dintr-o data impotriva ta, devenind ani. Poate ca de multe ori am fi avut nevoie de un ceas care sa arate mereu si mereu aceeasi ora. Si atunci anii astia, care s-au unit dintr-o data impotriva ta, sa fi trecut altfel, mai incet, mai greu si mai frumos. Ce-ar fi insemnat in viata noastra un ceas care cand si cand ar fi fost uitat neintors, un ceas care sa fi stat si sa fi ramas in urma? Daca ar fi fost o persoana in plus! O povara care sa ne faca sa recuperam timpul pierdut, contra cronometru, adica sa recuperam contra vietii? Mai bine asa, cu ochii pe ceas, fara sa intelegem prea bine ce traim, noi, cei mai punctuali din lume, noi, marii intarziati ai vietiia€¦
Ma intreb cand se va opri, totusi, haituiala asta nebuna la care ne supun viata, vremurile si, mai ales, noi? Cand o sa ne luam ochii de pe ceas si
sa-i mutam pe cer? Eu sunt gata sa ma abandonez intre fara un sfert si fix, intre noapte si zi, sa mestec secunda cu secunda, minut cu minut si ceas cu ceas. Sa aud cum trec zilele pe la ferestre, una dupa alta, fara sa-mi pese ca este luni sau duminica, ca este inainte sau inapoi, ca este sarbatoare sau altcevaa€¦ Sa treaca timpul fara sa ma intrebe nimeni cat e ceasul, care-i veacul, cat e lumeaa€¦ Sa treaca timpul ca si cand ar fi macinat de-o moara de vant sau de apa, incarcat in saci, pusi in carute trase de cai fara zabale care sa colinde prin lumea€¦
Nu va suparati, n-aveti un ceas? Caci la si jumatate trebuie sa-mi predau articolula€¦

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe