Demnii Balaceni

FAMILIA BALACEANU

Neamul Balacenilor dainuieste de peste sapte veacuri. Potrivit traditiei orale a Balacenilor, primul membru cunoscut al familiei este un cneaz din Balaci, Teleorman. Ctitori de biserici - au ridicat 16 lacasuri de cult - , inteligenti, unii risipitori, Balacenii au jucat un important rol in destinul Munteniei.

Ramura prahoveana a familiei il pomeneste pe Emanoil (Manolache) Balaceanu, cel care a infiintat pe mosia lui de la Scaieni ""o colonie fourierista"", primul experiment socialist de la noi. Mosia Scaieni din Prahova a fost zestrea primita de Elena Greceanu, cand s-a maritat cu Atanasie Balaceanu. Acesta a fost insa un om risipitor, nefiind in stare sa le lase fiilor lui, Ion si Manolache, decat o gramada de datorii si ipoteci pe care cei doi nu au putut niciodata sa le descurce. Atanasie, dar si urmasii lui au inceput sa cheltuiasca averea in jocurile de noroc si cu frumoasele vremii, fiind un exemplu tipic al decadentei unor boieri, cum scria Constantin Balaceanu-Stolnici in ""Saga Balacenilor"". Astfel se spune ca, in 1831, Manolache a fost admonestat de mitropolit, fiindca avea ""tiitoare la aratare"".

EXPERIMENTUL. Manolache a fost un om instruit, avand o biblioteca plina de carti in limba greaca, latina si franceza. Se presupune ca a citit lucrarile socialistilor utopici, in special pe cele ale lui Saint-Simon si Charles Fourier, aderand astfel la ideile acestora. Nonconformist, ""visator entuziast care nu traia in lumea realitatilor"", cum l-a caracterizat Ion Ghica, iute la manie, necontrolat in vorbe si fapte, Manolache Balaceanu a ramas in istoria noastra ca intemeietor, la 10 martie 1835, impreuna cu prietenul lui Teodor Diamant, al Falansterului de la Scaieni sub numele de Societatea agronomica si manufacturiera. La Paris, Teodor Diamant s-a imprietenit cu Fourier, iar la intoarcerea in tara a devenit obsedat de ideea de a crea un ""falanster"" dupa modelul imaginat de utopistul francez. Singurul care s-a oferit sa-i puna la dispozitie proprietatea pentru acest experiment este Manolache Balaceanu, desi era ""inglodat de datorii"". ""Colonia"" infiintata de cei doi este o adaptare la realitatile romanesti si nu o copie fidela a modelului elaborat de Fourier. Legal, colonia functiona pe baza unui contract de arenda incheiat intre primii zece membri (""soti"") si proprietarul mosiei, Em. Balaceanu, care era fondator si director al ""Sotietatii"". Nu dupa mult timp, lui Diamant i-a pierit entuziasmul si l-a parasit pe Manolache, acesta ramanand ""sa se zbata singur"" pentru a face colonia sa existe. Dupa un an, sase luni si douazeci de zile de existenta, falansterul de la Scaieni a fost desfiintat. O data cu el au disparut si cladirile si toate acareturile.

Frumosii ""nebuni""

Sagetile
cu varful
in jos reprezinta simbolul destinului amar al neamului, dar si pedeapsa ce ii asteapta pe cei care se vor napusti cu ura asupra Balacenilor

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe