Sarbatoarea Sfantului Andrei

Ziua de 30 noiembrie este una din sarbatorile crestine cele mai importante - Biserica Ortodoxa Romana il praznuieste pe Sfantul Andrei, apostolul care a crestinat pentru intaia oara locuitorii de pe meleagurile tarii noastre, data la care traditia si obiceiurile populare romanesti ies la suprafata in toata complexitatea si farmecul lor, relateaza Rompres. Legat de aceasta zi, credinta populara insiruie multe traditii, pe langa cele cu insemnatate religioasa fiind pastrate si unele desprinse din sarbatori mai vechi, precum Dionisiacele Campenesti ale tracilor sau Saturnaliile romanilor.
Pastrand un obicei din strabuni, in ziua Sfantului Andrei argesenii pun grau la incoltit in vase mici, farfurioare, castronase din pamant sau tabla, in cutiute din plastic. Vasele sunt asezate la loc luminat, de regula la ferestre, iar graul este stropit cu apa la doua, trei zile. In unele sate din judetul Arges se mai pastreaza inca obiceiul ca, de Anul Nou, copiii sa ureze pe la vecini si rude tinand in maini vasele cu grau verde.
Ziua Sfantului Andrei este asteptata cu nerabdare si de cei mici, si de cei mari, pentru ca punerea graului la incoltit este prima procesiune din siragul obiceiurilor mai vechi si mai noi care preced sarbatorile Sfantului Nicolae, mosul care aduce daruri, Craciunul cu colindele care vestesc nasterea Domnului Iisus si Anul Nou cu noaptea cea mai lunga, a cumpenei dintre ani. Pana la Boboteaza, graul inverzit se tine in casa, dupa care copiii ori parintii lor il arunca in gradina sau livada spunand: ''Asa sa fie, Doamne, de verde si frumoasa si recolta noastra!''. O data pe an, in noaptea de Sfantul Andrei, strigoii si alte asemenea umbre ale intunericului, devin personajele principale, dar involuate, pe care orice baba a satului banatean le starpeste cu usturoi, busuioc si aghiazma. Pentru ca, daca nu se intervine, acum, musai, cu licorile potrivite, strigoii vor fi raspunzatori de toate relele ce se vor abate asupra caselor, a oamenilor si animalelor acestora, de la boli si pagube, pana la ramanerea fetelor nemaritate si a flacailor neinsurati, pana la Sfantul Gheorghe, cand rasare busuiocul.
Povesti la gura sobei
De cu seara, gospodarii isi ung cu usturoi ferestrele, usile si grajdurile animalelor, iar pomii sunt stropiti cu aghiazma. Dupa ce imbuca doi-trei catei de usturoi, mai iau si in san cate-o mociolie din miraculoasa leguma, pentru ca nu e bine sa te prinda noaptea, cu duhurile rele, pe drumuri fara o astfel de arma. Fetele isi pregatesc "turta lui Sanandrei", pentru a-si visa ursitul, iar batrana casei face un colac mai mare, in mijlocul caruia pune un catel de usturoi si il pune la loc cald. Daca de Sfantul Nicolaie acesta va inverzi, e semn ca familia va avea un an rodnic si bogat. Tot acum, se pun in vase cu apa crengute din pomi roditori, care vor inflori si se vor folosi ca Sorcove, de Anul Nou. Pe la ceasurile zece ale serii, femeile si barbatii pleaca pe la vecinii la care au fost poftiti. Aici, vor incepe a tese povestile miraculoase despre intalnirile lor sau ale bunicilor lor cu strigoi adevarati, in inima noptii, despre gropile din cimitire care au ramas goale pentru ca "mortul a plecat", hai-hui, prin sat, despre cum au furat moroii mana vitelor, despre cum au slutit afurisitele aratari feciori care au indraznit a li se impotrivi. S-apoi, sa nu care-cumva sa miaune mata, taman in toiul unor astfel de povesti, ca se sperie cu totii, iar soarta felinei este cruda, ori e data afara din casa, ori e tamaiata, sa iasa din ea duhurile rele.
Anul Nou al Dacilor
Iar, pentru ca pacea sa se astearna, din nou, in sufletele strigoilor, acestia sunt imbiati sa guste un det de tuica, sa manance varza calita, din butoi, cu carnaciori si mult usturoi, placinte cu branza si dovleac, si sa-si mai dreaga curajul, din nou, cu o ulcica de vin rosu. Legenda mai vorbeste despre existenta moroilor, care sunt suflete ratacitoare pedepsite pentru pacatele lor, indeosebi, copii morti si nebotezati. Moroii sunt considerati periculosi asemeni vampirilor, deoarece sug sangele si laptele vitelor. Noaptea Sfantului Andrei este destul de prielnica pentru vrajitoare, deoarece se spune ca cerurile sunt deschise, iar farmecele si vrajile pentru orice dorinta sunt puternice. Fetele nemaritate au sansa sa-si cunoasca ursitul in aceasta noapte, daca isi pun sub perna o crenguta de busuioc sfintit sau se uita intr-o oglinda la miezul noptii. Un alt ritual stravechi, geto-dacic vorbeste de celebrarea Anului Nou al Dacilor, de ziua Sfantului Andrei Este cunoscut si cultul dacic al lupului, aceasta sarbatoare fiind numita si ''Ziua lupului'', deoarece devine sprinten si periculos, in special pentru vite. Lupii se aduna, iar Sfantul Andrei imparte prada pentru iarna care incepe. (M. BICA)

---

Despre autor: