Valeriu Stoica da semnalul marelui asalt

Anuntand deschiderea unei dezbateri politice asupra viitorului dramatic PNL si utilizand, in acest sens, pretextul ultimelor analize pe care le-am publicat in acest colt de pagina, Valeriu Stoica lanseaza, practic, semnalul unei ofensive deschise impotriva lui Calin Popescu Tariceanu. In calitatea acestuia de premier, dar, in primul rand, de lider PNL. In acest sens, Stoica propusese, in mod explicit, debarcarea lui Tariceanu din ambele functii. Cutitele, asadar, sunt puse pe masa, iar reflexele de pe taisul lor sunt sangerii. Exista, dupa concluziile la care am ajuns, patru solutii ce pot fi utilizate de Traian Basescu pentru a-l inlocui pe Tariceanu cu un "personaj terminal al Cotroceniului", astfel incat el sa-si poata exercita rolul pe care si l-a propus, de "presedinte jucator". Adica de sef al statului care sa utilizeze la maximum prerogativele de tip executiv pe care i le ofera Constitutia. Sau chiar, intr-o limita acceptata de societatea civila, sa le forteze. Toate cele patru solutii presupun generarea unor crize dar trei dintre ele sunt de tip catastrofal si, deci, periculoase, pentru ca au in vedere cutremure la nivel national, care pot bulversa si societatea romaneasca, si sansa noastra de a ne integra la timp in Uniunea Europeana. Acestea sunt, in ordine, generarea unui fel de "revolutie portocalie", prin exacerbarea nemultumirilor unor largi segmente ale populatiei, in raport cu statutul lor material - in ultima instanta, revolte sindicale de asemenea proportii, incat sa paralizeze motoarele economiei si sa scoata lumea in strada; o criza parlamentara, care a si inceput, sub forma unei greve perlate, prin care nu mai poate fi intrunit cvorumul pentru votarea diverselor legi si, in primul rand, in vederea aprobarii Bugetului National pentru 2006; o ruptura violenta a Partidului Democrat de PNL, in vederea unei viitoare asocieri a acestuia cu PSD, solutie care, din nou, poate crea o criza morala care sa atinga cote maxime, prin reverberatiile ei negative in plan politic.
Daca Traian Basescu doreste sa evite scenariile de mai sus, el nu mai are decat o singura solutie, si anume aceea de a obtine colaborarea unor fruntasi PNL pentru ca, in interiorul acestui partid, sa poata fi generata o revolta anti-Tariceanu, de natura a conduce, in final, la debarcarea acestuia. Atat din varful Executivului, cat si din functia de presedinte PNL. In final, "presedintele jucator" ar putea dispune de un premier impreuna cu care isi poate gestiona actiunile politice, fara interferenta altor centre de putere, pe care le denumim acum, intr-o expresie la moda, "grupuri de interese". Practic, grupul de interese politice controlat de Traian Basescu ar urma sa gestioneze, in viitor, nu partial - cum a facut-o pana acum, prin intermediul ministrilor numiti pe algoritmul PD - ci total, mandatul puterii executive. Din aceasta perspectiva, interventia in forta a lui Valeriu Stoica devine extrem de interesanta si de importanta. La fel ca si dezbaterea care acum a fost cu adevarat declansata. Iar aceasta dezbatere se sincronizeaza perfect cu prezenta sefului statului la Palatul Victoria in ipostaza de mediator intre Guvern si sindicatele din Invatamant. Basescu a fost prezent ieri la Guvern intr-un moment cheie, dupa ce reusise, ceea ce nu putuse Tariceanu, sa determine, in urma unei interventii directe, o miscare retractila a fenomenului de greva a foamei, care ameninta sa contamineze, in mod masiv, categoria socio-profesionala a dascalilor. Presedintele Romaniei s-a aflat la Palatul Victoria, din nou, atunci cand Tariceanu era plecat din tara. Pentru a marca, tot din nou, divortul politic de acesta. Aceasta este conjunctura, deloc intamplatoare, si extraordinar de semnificativa, in care Valeriu Stoica intra in linie dreapta in ceea ce domnia sa, in calitate de politician, denumeste "dezbatere necesara", iar eu, neinregimentat in vreo grupare sau alta, afirm, pe sleau, ca este inceputul unei nopti a cutitelor lungi. Care, insa, nu exclude dezbaterea.
Aprecierile pe care Valeriu Stoica le da presedintiei PNL-iste a lui Calin Popescu Tariceanu, precum si prestatiei sale de prim ministru al Romaniei nu lasa loc nici unui echivoc. In esenta, asa cum cititorii pot constata, lecturand cu atentie analiza lui Valeriu Stoica, pe care o publicam integral in aceasta pagina, el are convingerea, in mod corect sau incorect - problema care nu este doar a domniei sale, ci si a simpatizantilor PNL din intreaga tara - ca in fruntea acestui partid s-a instalat un grup atipic pentru ceea ce inseamna doctrina PNL si periculos pentru prezentul si viitorul partidului. La varf s-ar afla Calin Popescu Tariceanu, sustinut de, sa-i spunem - chiar daca Valeriu Stoica se sfieste s-o faca in mod explicit - un "grup de interese". Chiar daca in analiza pe care o publicam, politicianul liberal evita sa pronunte numele lui Dinu Patriciu, aluzia este destul de transparenta. In epicentrul respectivului "grup de interese" se plaseaza omul de afaceri liberal care a fost, pe parcursul ultimilor 16 ani, si este si in prezent unul dintre fruntasii acestei formatiuni. Intamplator sau nu, atat Tariceanu cat si Patriciu si nenumitii membri ai "gruparii Tariceanu" sunt exact cei care au contribuit, in mod decisiv, la debarcarea lui Stoica de la presedintia PNL. Atunci cand, in urma cu cativa ani, optiunea de compromis a fost instalarea la carma PNL a lui Theodor Stolojan. Un corp strain acestui partid. Un fel de domnitor de import. Si care, acum, asteapta la curtea de la Cotroceni sa fie uns de liberali din nou staroste peste un Guvern din care Tariceanu ar urma sa fie debarcat. Este putin important daca la intrebarea "ce il mana pe Stoica in lupta?" raspunsul este o vendetta personala sau tot de "grup", impotriva celor care i-au tras, in urma cu cativa ani, covorul PNL de sub picioare sau preocuparea sincera pentru viitorul acestui partid. Pentru ca PNL sa nu urmeze traseul nefast, dramatic si fatal al PNTCD. Mai important mi se pare a analiza aici, acum si alta data, forta argumentelor practicate de Valeriu Stoica. Personaj care, indiferent in ce tabara ar juca temporar, este nu numai un liberal pur sange, un versat politician, care a avut o contributie decisiva la unificarea acestui partid, ci si un analist de exceptie. Si, de ce nu, un vizionar.
Ei bine, Valeriu Stoica vorbeste in termeni transanti si extrem de expliciti despre faptul ca, in acest moment, ne aflam intr-o tranzitie catre faza post-Tariceanu. Ceea ce, cu alte cuvinte, inseamna ca, in acceptiunea sa, a miza acum pe Tariceanu inseamna a pune bani pe un cal mort. Afirmatia pe care am facut-o mai sus este absolut corecta. Pentru ca, intr-un alt paragraf al analizei lui Stoica, cititorii se pot intalni cu expresia, extrem de severa, "episodul Tariceanu". Actualul presedinte PNL este identificat cu o experienta trista, nefericita, dar trecatoare. Stoica lanseaza avertismentul conform caruia presupusele contraperformante ale lui Tariceanu in calitate de premier ar afecta, in mod grav, imaginea si forta partidului. Asa ca maturoiul ar trebui sa treaca si pe la Palatul Victoria si pe la sediul partidului. Pentru a nu mai exista nici un echivoc, Stoica lanseaza o intrebare dramatica: "se scufunda liberalii cu Tariceanu sau se salveaza?" Criza finala, in acceptiunea lui Stoica, e iminenta. Atat de iminenta incat faimosul "aprilie 2006", termen vanturat atat de Cotroceni cat si de Tariceanu, pentru o "adunare de etapa", este nerealist. Reanimarea PNL nu ar mai putea fi facuta in aprilie 2006.
Valeriu Stoica afirma, in mod raspicat, pentru oricine doreste sa-l asculte, ca nu face, sub nici o forma, jocul lui Traian Basescu sau al Partidului Democrat. Ca se afla doar in slujba intereselor vitale ale PNL. Cu toate acestea, nu se sfieste sa-l taxeze inca o data pe Tariceanu drept un bolovan atarnat la gatul PD si al lui Traian Basescu. Iata, in acest fel, avem si o justificare morala a operatiei de decapitare a lui Tariceanu in fruntea caruia, alaturi de Traian Basescu, s-a plasat si Valeriu Stoica.
Cel putin teoretic, este posibil ca Valeriu Stoica sa actioneze nu la comanda lui Basescu, ci din ratiuni morale sau politice superioare, care vizeaza grija pentru viitorul PNL. In masura in care actiunea sa se conjuga cu cea a sefului statului, interesat, si el, intr-o executie sumara a "grupului de interese Patriciu-Tariceanu", din nou nu exista motive ca Stoica sa fie acuzat de "malpraxis politic". Dar daca lucrurile nu stau asa? Si ce se intampla in situatia in care PNL actioneaza ca un monolit si nu poate fi pusa problema unei "grupari Tariceanu?" Ci, dimptriva, a unei disidente Stoica? Identificata cu un grupuscul politic. Destinat sa indeplineasca sarcina lui Brutus. Dezbaterea care, in mod cert, va continua, va da, poate, cheia acestor enigme. In mod normal, Tariceanu ar tebui sa intervina in forta. In calitatea sa de liberal.

---

Despre autor: