Daca ar fi sa fac o analogie intre fotbal si politica, as zice ca in ceea ce priveste primul domeniu de interes, acesta se afla inca in "epoca Iliescu". Precum, odinioara, marele zambat al Romaniei pusese gheara pe putere si n-o mai lasa neam, la fel
Daca ar fi sa fac o analogie intre fotbal si politica, as zice ca in ceea ce priveste primul domeniu de interes, acesta se afla inca in "epoca Iliescu". Precum, odinioara, marele zambat al Romaniei pusese gheara pe putere si n-o mai lasa neam, la fel si marele mincinos al fotbalului nu se da jos de pe tron nici in ruptul capului. "Iliescu" de la FRF a mintit si el poporul cu televizorul, zicand ca se retrage, ca lasa in loc pe altul mai tanar, mai capabil. Aiureli! Mircea Sandu nu numai ca si-a calcat cuvantul si s-a sters cu el la turul pantalonilor, dar a si castigat alegerile in defavoarea lui Gica Popescu, ultimul, mai degraba un Emil Constantinescu fara cioc, decat un Traian Basescu mai cu mot... Mircea Sandu a furat si el revolutia de la FRF. Si asta imbrobodindu-l pe Ionut Lupescu ca ii va da un post insemnat in conducere. Lupescu, chiar daca nu stie inca, joaca cu brio rolul lui Petre Roman. El, Lupescu, crede ca e un fel de prim-ministru al fotbalului, care va reforma din temelii tot ce tine de balonul rotund. In ce ma priveste, nu cred ca va putea face nimic. Fie se va integra in mafia din fotbal, fie va disparea. La primul semn de independenta, sau de impotrivire, Sandu il va arunca la cos pe Lupescu, asa cum l-a matrasit - de data asta, n-am nimic impotriva! - si pe lamentabilul Ion Craciunescu. Sa nu uitam ca Sandu, ca si Ion Iliescu, s-a mentinut in functie tot cu ajutorul minerilor. Nu ai lui Cozma, ci ai lui Condescu. Aproape cincizeci de clubulete din divizii obscure i-au dat votul Nasului... Si analogia poate continua cu Mitica Dragomir in rolul lui Ioan Talpes (merge si viceversa), sau cu Adalbert Kassai intersanjabil cu Mickey Spaga. In fotbal, sa te tii ce de baroni locali, n-a avut Adrian Nastase in viata lui! Ce mai?!, e ca-n "Atacul Clonelor".
Analogia asta m-a facut sa cred ca in orice domeniu, in Romania, se poate aplica modelul "Iliescu reales". Oriunde te uiti sunt tot mai multi "iliesti", mai mici sau mai mari, care tropaie, topaie si se tin cu dintii de scaun. Si uite asa, ca tot vorbiram de scaun, a ramas constipata Romania la capitolul democratie. Din pricina "iliestilor" de alde Sandu, societatea noastra nu poate sa dea afara comunismul nici cu Ciocolax.
Acum, daca e sa privim invers, dinspre fotbal spre politica, diferenta e ca pe Ion Iliescu l-a ales electoratul, iar pe Mircea Sandu presedintii de cluburi. Si nu fotbalistii. Pana la urma, tot datorita electoratului, Romania a scapat de sintagma "Iliescu presedinte". In politica, alternanta la conducere s-a produs si rezultatele sunt vizibile. Diferenta asta dintre modul de alegere al presedintelui Romaniei si al presedintelui FRF ar putea parea minora, o joaca, un mic exercitiu eseistic, dar mergand cu paralelismul pana la capat, exemplul ales de noi ne arata in ce capcana am fi putut pica daca, dupa comunism am fi ales varianta unei republici parlamentare. Adica, al unei republici in care presedintele ar fi fost ales de Parlament si nu de vointa populara. In acest caz, neo-comunismul ar fi ramas vesnic. Ca si un Mircea Sandu ales de un "parlament" al fotbalului, format din presedintii de cluburi, care mai de care mai miliardar de carton, anchetat de Parchet.
Lasand balta analogia, cred ca e limpede pentru oricine ca in urmatorii cinci ani, de fotbalul romanesc se va alege praful. Cum nu se intrevede prea curand o noua "generatie de aur", care sa-l califice pe Mircea Sandu la europene si mondiale fara sa faca nimic - doar sa incaseze primele de la FIFA si UEFA - declinul e inevitabil. Fotbalul a incaput pe mana unor gangsteri care nu mai pot fi schimbati, pentru ca sunt, aparent, patroni de cluburi. Si nu se mai poate face nimic. Nimic, fara interventia statului. Si daca statul nu poate interveni in schimbarea presedintelui FRF - nici n-ar fi normal - pentru ca ni se urca-n cap forurile internationale, statul poate interveni sa sparga bisericutele din fotbal, asa-zisele cooperative, luand la puricat cluburile si pe presedintii acestora. Ia sa vedem, cum au fost privatizate cluburile? Cum au pus mana pe uriase patrimonii niste oameni de paie precum George Copos, Nicolae Badea, Marian Iancu, Viorel Ilinca, Vasile Siman, Marian Condescu, Adrian Mititelu si altii din clica lui Mircea Sandu? In plus, mai sunt si datori la stat cu zeci de milioane de dolari. Situatia e atat de complexa, ca nu poate fi rezolvata cu saltimbanci precum acest Sebastian Bodu... Dat fiind ca fotbalul e o chestiune de interes national, ca echipa Romaniei e mai valoroasa decat toti ambasadorii nostri luati la un loc, nu vad deloc deplasat ca Guvernul, Presedintia, serviciile secrete si Parchetul General sa se implice, instituind o comisie comuna care sa ancheteze ceea ce se intampla cu fotbalul romanesc, cu privatizarea cluburilor si cu furturile de patrimoniu... De ce n-ar fi fotbalul un subiect de discutie in CSAT?


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.