CIA are inchisori secrete in Europa de Est

O posibila reglare de conturi a serviciilor secrete americane cu Administratia Bush in urma scandalului agentului CIA deconspirat de Casa Alba a zguduit ieri presa si opinia publica americane. Administratia Bush ar fi dat ordin CIA sa organizeze o retea secreta de inchisori, infiintata in urma atentatelor comise la 11 septembrie 2001, la New York, in vederea interogarii unor membri importanti ai organizatiei teroriste Al-Queda, relateaza Washington Post in editia sa de ieri. Facilitatile de detentie, cunoscute sub denumirea de "locatii negre" in rapoartele oficialilor americani, au fost instalate in opt tari, intre care Thailanda, Afganistan si o serie de democratii est-europene, cu acordul tacit al autoritatilor din statele respective. Baza americana de la Guantanamo, Cuba, reprezinta o alta ramificatie a sistemului de inchisori aflat sub tutela CIA, fiind dotata cu un mic centru secret de detentie, potrivit declaratiilor unor fosti si actuali reprezentanti ai serviciilor secrete americane. Din motive de securitate, locatiile sunt cunoscute, in SUA, numai de cativa oficiali de rang inalt, in timp ce, in tarile gazda, informatiile despre existenta acestora au ajuns numai la urechile sefilor de stat si ale unui numar restrans de persoane din cadrul serviciilor de informatii locale. Majoritatea centrelor de detentie au fost construite si sunt intretinute cu fonduri alocate de Congresul american, mai precizeaza Washington Post, amintind ca, desi ermetica in privinta acestora, Casa Alba a permis CIA sa ofere informatii generale despre programul de detentie desfasurat in afara SUA presedintilor si vicepresedintilor comisiilor de informatii din cadrul Legislativului american.
Cehia, curtata de SUA
Dezvaluirile Washington Post par sa fie confirmate de unii oficiali europeni, ministrul ceh de Interne, Frantisek Bublan Cehia, declarand ieri ca Praga a respins, recent, o cerere a SUA de a instala pe teritoriul Cehiei un centru de detentie unde aveau sa fie transferati suspecti de la baza Guantanamo, Cuba. "Negocierile au avut loc in urma cu mai putin de o luna. SUA au facut eforturi pentru a instala aici ceva de genul acesta, insa nu au reusit", a declarat oficialul ceh pentru cotidianul Aktualne.cz, preluat de Mediafax. "Este vorba despre o afacere destul de complicata, nu vreau sa dau detalii", a adaugat ministrul Bublan. Purtatorul de cuvant al Ministerului de Interne nu a putut comenta imediat aceasta informatie. Solicitarea SUA nu facea referire la detinutii care au legaturi directe cu reteaua terorista Al-Queda, insa prizonierii care urmau sa fie transferati nu facusera obiectul unei inculpari, subliniaza Aktualne.cz. Conform "unei surse apropiate de serviciile de informatii cehe", citata de publicatia online, Statele Unite au adresat aceeasi cerere si altor state din Europa de Est. "Din cate stim, au reusit in oarecare masura", adauga sursa citata.
Izolati complet, in intuneric
Conditiile de detentie si metodele de interogatoriu folosite in cadrul facilitatilor de detentie patronate de CIA sunt tinute in mare secret, "locatiile negre" numarand peste 100 de suspecti de terorism, potrivit aproximarilor Washington Post. Detinutii sunt impartiti in doua categorii, 30 din acestia fiind supusi unor "tratamente speciale", in virtutea statutului lor de persoane importante in ierarhia Al-Queda, in cadrul unor centre finantate si administrate direct de CIA. Grupul "beneficiaza" de izolare completa, in intuneric, uneori in celule subterane, anchetarea celor 30 fiind rezervata in exclusivitate CIA, detaliaza publicatia americana, amintind de existenta a doua locatii de acest gen - in Thailanda si Cuba - inchise in 2003, respectiv in 2004. Cea de-a doua categorie de detinuti, care numara aproximativ 70 de persoane, este considerata mai putin importanta, fiind lasata in grija serviciilor secrete din statele gazda, dupa o "verificare" prealabila in cadrul "locatiilor negre" aflate sub supervizarea directa a CIA. Daca CIA ar recunoaste oficial existenta inchisorilor secrete, Guvernul Statelor Unite ar putea fi dat in judecata, mai ales in alte tari, ceea ce ar spori riscul unei condamnari politice atat in plan intern, cat si in strainatate, explica publicatia amintita.
Casa Alba ameninta
Creata in urma atentatelor de la 11 septembrie 2001, reteaua de detentie a CIA a fost dezvoltata in afara SUA intrucat izolarea prizonierilor in inchisori secrete a fost declarata ilegala pe teritoriul american, potrivit oficialilor guvernamentali citati de Washington Post. Practicile din interiorul "locatiilor negre" se afla, de asemenea, in afara legii, cadrele de detentie utilizand "Metodele de interogatoriu avansate" aprobate de CIA, in contextul in care unele dintre acestea contravin Conventiei ONU impotriva aplicarii torturii si altor tratamente inumane sau abuzive si legii martiale americane. De altfel, Senatul SUA a interzis, recent, in mod explicit, aplicarea tratamentelor inumane de catre cadrele militare americane. Potrivit Rompres, amendamentul adoptat interzice "tratamentul crud, inuman sau degradant" aplicat detinutilor aflati in custodia autoritatilor americane, indiferent de cetatenie sau locul de detentie. In replica, autoritatile de la Casa Alba au amenintat ca, daca va fi nevoie, vor bloca adoptarea bugetului Apararii, argumentand, prin intermediul purtatorului de cuvant Scott McClellan, ca masura limiteaza "capacitatea presedintelui, ca sef al fortelor armate, de a conduce in mod eficient razboiul impotriva terorismului". Mai mult, in urma adoptarii amendamentului in cauza, vicepresedinte Dick Cheney si directorul CIA, Porter Goss, au solicitat Congresului sa aplice o exceptie in cazul cadrelor CIA, noteaza Washington Post.
Antecedentele CIA
Dezvaluirile publicatiei americane intervin in contextul in care autoritatile de la Roma au solicitat, vara aceasta, explicatii Washingtonului cu privire la presupusa rapire, de catre agenti CIA, a unui imam egiptean, suspectat de terorism, in februarie 2003, la Milano, relateaza BBC. Potrivit relatarilor lui Osama Mustafa Hassan, cunoscut si drept Abu Omar, acesta ar fi fost rapit de pe o strada din Milano, imbarcat intr-un avion militar cu destinatia Germania, dupa care transferat intr-o facilitate de detentie din Egipt, unde ar fi fost torturat. In urma anchetei initiate, autoritatile italiene au emis mandate de arestare pe numele a 13 persoane afiliate CIA, implicate in aceasta actiune clandestina a Agentiei. Printre cei aflati in vizorul autoritatilor din Peninsula s-a aflat si directorul biroului CIA din Milano. In urma scandalului declansat, ministrul italian pentru relatia cu Parlamentul, Carlo Giovanardi, a declarat in fata Senatului ca autoritatile de la Roma nu au fost la curent cu rapirea imamului Osama Mustafa Hassan. "Nu se poate afirma ca autoritatile italiene ar fi autorizat o operatiune de acest tip sau ca ar fi fost implicate in ea", a sustinut oficialul italian. Washington Post a afirmat, la acea vreme, ca, inainte de desfasurarea operatiunii, directorul biroului CIA din Roma a cerut aprobarea colegilor sai italieni. Mai mult, se pare ca atat CIA, cat si serviciile secrete italiene au convenit ca, in cazul in care operatiunea avea sa "transpire", ambele parti sa nege orice amestec. Autoritatile americane au fost acuzate, de asemenea, ca ar dispune de centre de detentie secrete, aflate la bordul unor operatiuni care se deplaseaza in Oceanul Indian. Exista "acuzatii foarte serioase" in acest sens, declara in iunie, anul acesta, raportorul special al Comisiei Drepturilor Omului a ONU pe probleme de tortura, Manfred Nowak, citat de Rompres.
Americanii nu vor sa dea socoteala in fata Natiunilor Unite
Autoritatile americane au refuzat sa furnizeze Comitetului ONU pentru drepturile omului informatii in legatura cu situatia prizonierilor din Afganistan, Irak si de la baza americana de la Guantanamo, din Cuba, transmite Rompres. Comitetul Natiunilor Unite a solicitat Washingtonului, in iulie 2004, sa ii furnizeze informatii in legatura cu statutul juridic si tratamentul prizonierilor retinuti de Washington in afara frontierelor SUA. "Statutul juridic si tratamentul acestor persoane este guvernat de legile razboiului", a fost replica din octombrie, anul acesta, a SUA la solicitarea Comitetului. Totodata, autoritatile americane au motivat ca acest lucru nu tine de atributiile Comitetului, care supravegheaza aplicarea, de catre tarile semnatare, a Pactului international privind drepturile civile si politice. Fiecare dintre cele 154 de tari semnatare trebuie sa prezinte cu regularitate un raport Comitetului, insa Washingtonul estimeaza ca Pactul nu se refera decat la situatia drepturilor omului in interiorul granitelor sale, si nu in strainatate. (D.E.)
Comisie internationala de monitorizare a masurilor antiteroriste
Comisia Internationala a Juristilor a anuntat, recent, infiintarea unui organism destinat evaluarii impactului masurilor antiteroriste asupra drepturilor omului in statele lumii. In contextul in care "guvernele cauta sa redefineasca si sa eludeze principii bine stabilite ale drepturilor omului si statului de drept, in incercarea lor de a opri terorismul", Comitetul Juristilor Eminenti intentioneaza sa determine masura in care autoritatile pot combate terorismul fara incalcarea acestor norme. Comitetul este format din opt experti juridici internationali, printre care se afla si fostul comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Mary Robinson. Organismul dispune de un mandat de 18 luni pentru a determina impactul masurilor antiteroriste asupra drepturilor omului, a stimula dezbaterile nationale pe aceasta tema si a face recomandari guvernelor in sensul respectarii principiilor de drept international in lupta impotriva terorismului. Comitetul se va reuni in 14 state si la nivelul a patru regiuni (Africa de Est, Africa de Nord, Orientul Mijlociu si America de Sud), unde au fost implementate masuri impotriva terorismului. In afara discutiilor publice, membrii Comitetului vor avea intrevederi si cu oficialii guvernamentali locali. (D.E.)

---

Despre autor: