Nimeni n-ar fi crezut ca dupa un an de normalitate interetnica la Cluj, normalitate instaurata dupa doisprezece ani de domnie a extremistului Funar, prin alegerea in functia de primar a d-lui Emil Boc, ar putea sa apara din nou tensiuni intre romani
Nimeni n-ar fi crezut ca dupa un an de normalitate interetnica la Cluj, normalitate instaurata dupa doisprezece ani de domnie a extremistului Funar, prin alegerea in functia de primar a d-lui Emil Boc, ar putea sa apara din nou tensiuni intre romani si maghiari. Recent, in orasul de pe Somes au avut loc o serie de evenimente, care legate intre ele, fac sa renasca, in comunitatea clujeana (re)sentimente pe care le-am fi crezut si dorit, ca uitate pentru totdeauna. N-a apucat bine d-l Boc sa faca disparute celebrele banci tricolore si alte insemne imbecile ale d-lui Funar, ca din partea comunitatii politice maghiare "reprezentanti de frunte ai UDMR local" s-au facut simtite actiuni cel putin iritante. Acestea au inceput cu actiunea intempestiva a viceprimarului Ianos Boros, de acoperire a vestigiilor romane din centrul orasului. Apoi, au aparut ca din intamplare pe tablitele de la intrarea si iesirea din oras, colante (deh, avanseaza tehnica!) cu stema Ungariei Mari. Dar bomba avea sa explodeze la cateva zile dupa ce opinia publica a aflat ca de fapt astuparea vestigiilor a fost, in fapt, rusinos "negociata" de alianta DA si UDMR. Cinci organizatii ale societatii civile maghiare (Consiliul Tineretului Maghiar, Comisia de Initiativa Bolyai, Asociatia Tineretului Maghiar din Ardeal, Consiliul Tineretului National Maghiar din Transilvania, si Uniunea Studentilor Maghiari din Cluj) au organizat in fata Universitatii "Babes-Bolyai" o manifestatie care aducea pe alocuri cu cele ale Ku-Klux-Klan-ului, si pe care, nici un analist politic si nici un post TV national nu s-a obosit s-o comenteze. Peste 800 de maghiari, inarmati cu lumanari aprinse si volume ale controversatului Wass Albert socotit de unii istorici criminal de razboi, au cerut reinfiintarea Universitatii Maghiare Bolyai si finantarea de la bugetul statului a universitatii maghiare "Sapientia", plus 25% din patrimoniul UBB. Mai mult, nemultumirile "liniei dure" a maghiarilor s-au rasfrant si asupra conducerii departamentului maghiar al Universitatii, care in opinia extremistului Sarkany Kiss Endre, nu reprezinta maghiarii ardeleni, cerand cu vehementa demisia prorectorilor Levente Salat "un reputat om de cultura si o personalitate in multiculturalism -, Nagy Ladislau si Szamoskozi Istvan, pentru a-si fi afirmat, intr-o conferinta de presa dezacordul cu privire la folosirea presiunii strazii de catre maghiari. "Niciodata nu s-a obtinut nimic la presiunea strazii. Exista rezultate cladite cu mare efort, dar acest tip de miscari le pot afecta negativ", spunea d-l Salat. In tot acest timp, UDMR, socotit ca promotorul acestor actiuni a facut doar declaratii diplomatice, desi d-l presedinte UDMR Cluj, Laszlo Attila a fost el insusi prezent in primele randuri ale protestatarilor. Revenind la Universitatea "Sapientia", care in opinia tinerilor "radicali" ar trebui finantata de statul roman, trebuie sa spunem ca acum, aceasta are subventii de la statul Maghiar, in valoare de doua miliarde de forinti anual, in conditiile in care, conform evaluarilor M.E.C., absolventii au un nivel profesional scazut, iar cei mai multi tineri maghiari prefera sa studieze in limba romana, la Universitatea Babes-Bolyai. Poate ca toate aceste "intamplari" ar putea sa fie foarte bine puse in legatura cu incercarea bine studiata a UDMR de a trece, fara prea multa vorba" Legea Minoritatilor, "negociata" cu mult timp inainte de catre partidul maghiarilor cu actuala putere, fapt care arata, pe de o parte ca Alianta DA poate trece peste orice cand e vorba sa ajunga la putere, dar si santajul pe care il practica, inca din 1990 UDMR, cu fiecare formatiune aflata la guvernare. Dar, in toata aceasta ecuatie, care a culminat cu inutila sedinta de Guvern comuna Romano-Maghiara, un rol important il are, chiar daca pe moment nu este asumat, d-l Emil Boc. In dubla sa calitate de primar al Clujului si presedinte al PD, d-sa nu ar trebui sa se fereasca, asa cum a facut pana acum, de a incerca detensionarea acestor situatii explozive. "Am sa redau Clujului normalitatea" spunea d-sa la inceputul mandatului. Dar daca asta se referea doar la "stalpisorii si bancile tricolore" ale lui Funar, d-l Boc se poate astepta la lucruri grave in ce priveste increderea propriului electorat. Cetatenii Clujului pot admite ca reconstructia unui oras tarat de ilegalitatile lui Funar este un lucru nu tocmai usor de realizat, ca investitorii nu stau la coada sa investeasca in orasul d-sale, ca in spatele "marilor proiectei de genul "noului stadion", sau al "centurilor ocolitoare" stau, de fapt interese "portocalii". Vor trece, poate, peste faptul ca Alianta, in dorinta ei de putere a cedat santajului imoral al UDMR. Insa nu vor trece peste o eventuala lipsa de fermitate a d-lui Emil Boc in mentinerea normalitatii la Cluj, atat de tarziu "castigata", si peste posibilitatea ca o stafie "cea a lui Funar "care timp de doisprezece ani a aruncat Clujul in cele mai negre cotloane ale istoriei contemporane, sa pluteasca din nou deasupra orasului pe cale sa-si regaseasca identitatea europeana.
Despre autor:
