Discriminare

Prevederile Constitutiei sunt incalcate prin stabilirea unor indemnizatii si pensii pentru judecatori si procurori, dar si pentru multe alte categorii de bugetari, fapt care anuleaza prevederile Legii 19/2000. Diplomatii, magistratii si personalul auxiliar din magistratura, angajatii ministerului Apararii, ai ministerului de Interne ai diferitelor servicii de informatii si securitate au avut suficienta putere sa-si ceara drepturi mult mai avantajoase decat romanii de rand. Lor nu li se calculeaza o pensie in functie de cat au contribuit la asigurarile sociale ci, beneficiaza de pensii mult mai mari. Unii sunt platiti de la bugetul statului iar altii din fondul de asigurari sociale combinat cu fonduri tot de la Buget. Mai precis, pentru magistrati pensia este mai mare decat stabileste legea 19/2000, iar indemnizatiile pentru cresterea copilului pana la doi ani sunt in functie de venitul din ultimile 6 luni, nu o suma fixa (85% din salariul mediu pe economie). Spunem ca s-a incalcat Constitutia deoarece, prin adoptarea Legii 247/2005, se ignora art.16: "cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminare. Nimeni nu este mai presus de lege". Dar, daca exista pentru fiecare categorie privilegiata cate o lege, atunci de ce a mai fost nevoie de o lege 19, a pensiilor si asigurarilor sociale? Putem presupune ca legea 19 este pentru "popor" iar celelalte pentru persoanele privilegiate.
Legea Justitiei tine partea magistratilor
Executivul a adoptat de curand, normele metodologice privind aplicarea legislatiei referitoare la pensiile de serviciu si la acordarea indemnizatiilor pentru cresterea copilului in varsta pana la 2 ani pentru judecatori si procurori. Legea 247/ 2005 stabileste modul de calcul pentru pensia de serviciu - categorie de pensie nou introdusa anul acesta prin modificarile aduse Legii nr.303/2004 si prin Legea nr.247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei. Beneficiarii pensiei de serviciu prevazute de lege sunt judecatorii, procurorii, magistratii, asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii Constitutionale si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor. Potrivit unui comunicat de presa al Guvernului, aceste reglementari privind stabilirea pensiilor judecatorilor si procurorilor raspund angajamentului cuprins in Programul de guvernare privind asigurarea accesului la sistemul de asigurari sociale proportional cu nivelul contributiilor la sistem.
Contributii egale, bani mai multi
Este adevarat ca accesul la sistemul asigurarilor sociale este proportional cu nivelul contributiei insa, numai pentru o anumita parte din pensia magistratilor. Astfel, o parte a pensiei este platita proportional cu cat a contribuit la asigurarile sociale, iar o parte a pensiei este platita din bugetul de stat, adica tot din banii stransi de la populatie prin diferitele taxe si impozite. Astfel, magistratii s-au asigurat ca, atunci cand se vor pensiona, nu li se va stabili o pensie asa cum are tot poporul. "Magistratii au doua componente de pensie. O parte stabilita prin aplicarea legii 19/2000 si o parte platita de la bugetul de stat", ne-a declarat Mihai Seitan (foto), presedintelele Casei Nationale de Pensii si Alte Asigurari Sociale, precizand ca mai sunt si alte categorii de persoane care nu se supun prevederilor legii 19/2000.
Pensie de 80% din media veniturilor din ultimul an
Pensia de serviciu se acorda numai persoanelor care au o vechime de 25 de ani numai in functia de judecator si procuror, ca o recunoastere a activitatii indelungate si neintrerupte si a fidelitatii fata de sistemul justitiei. Cuantumul pensiei de serviciu este de 80% din media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de activitate inainte de data pensionarii. Pot beneficia de acesta pensie si persoanele care se pensioneaza la cerere, inainte de implinirea varstei prevazute de lege, daca au o vechime de cel putin 25 de ani numai in aceste functii. Pentru fiecare an care depaseste vechimea de 25 de ani in functia de judecator sau procuror, la cuantumul pensiei se adauga cate 1%, fara a se putea depasi venitul brut avut la data pensionarii. La calcularea acestei vechimi se iau in considerare si perioadele in care judecatorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fara ca ponderea acestora sa poata fi mai mare de 10 ani. Persoanele care indeplinesc conditiile de vechime, mentionate anterior, numai in functia de judecator sau procuror beneficiaza de pensie de serviciu, chiar daca la data pensionarii au alta ocupatie. In acest caz, pensia se stabileste pe baza drepturilor salariale pe care le are un judecator sau procuror in functie, in conditiile identice de vechime si nivel al instantei sau parchetului. De aceste prevederi pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din functia de judecator sau procuror din motive neimputabile. Judecatorii si procurorii militari pot opta intre pensia de serviciu sau pensia militara de serviciu.
Pentru judecatorii Curtii Constitutionale, cuantumul pensiei de serviciu este de 80% din indemnizatia bruta lunara a judecatorului. Judecatorii si procurorii care beneficiaza de pensie de serviciu cumuleaza pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective.
Regim preferential pentru personalul diplomatic
Acelasi regim preferential il au si membrii personalului diplomatic si consular din ministerul Afacerilor Externe, in comert exterior si cooperare economica internationala. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca sunt urmatoarele: varsta si stagiu complet de cotizare prevazut in legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi sociale; vechime in diplomatie de cel putin 20 de ani (barbatii), 15 ani femeile. Cuantumul personalului diplomatic si consular, de la gradul diplomatic atasat, respectiv de agent consular, pana la cel de ambasador inclusiv, este de 80% din venitul salarial lunar net corespunzator gradelor sau functiilor diplomatice si consulare avut de acestia in administratia centrala a MAE la data pensionarii. La aceste persoane partea din pensia de servicui care depaseste nivelul pensiei din sistemul public de pensii se suporta din bugetul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei
Alte mii de persoane privilegiate
Angajatii ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, SIE, DIE, au legi speciale de stabilire a pensiei. Seitan a fost de acord cu faptul ca este o discriminare dar a subliniat ca "este vorba de legi in vigoare aprobate de Parlamentul Romaniei". Toate aceste persoane, care au legi speciale pentru stabilirea pensiilor, sunt bugetare. Seitan ne-a declarat ca pesonalul angajat in armata, politie, servicii speciale au asigurata pensia din bugetul de stat. La construirea bugetului fiecarui minister sunt cuprinse si platile acestor pensii. "Nu avem date despre numarul acestor persoane deoarece noi ne ocupam strict de pensiile din sistemul public", a adaugat presedintele CNPAS. Chiar daca nu se iau bani din bugetul de asigurari sociale pentru plata pensiilor celor din aparare si interne, pensiile platite din bugetul statului, prin institutiile la care au lucrat, sunt tot bani stansi de la angajatii si angajatorii din sistemul privat. Sumele pe care aceste persoane le platesc ca impozit pe salariu la bugetul statului sunt de fapt bani primiti tot de la stat.
Mame cu drepturi "mai egale" decat altele
Si in cazul persoanelor care vor solicita indemnizatii pentru cresterea copilului pana la doi ani, s-a considerat ca este nevoie de un stimulent in plus. Astfel, o persoana care lucreaza in sistemul justitiei va primi, potrivit Legii 247/2005, o indemnizatie egala cu 75% din venitul pe ultimile 6 luni anterior cererii de concediu. Fapt ce poate fi considerat discriminatoriu deoarece, toate celelalte persoane care muncesc, primesc in prezent 85% din salariul mediu brut pe economie. Trebuie sa mentionam ca a fost o vreme in care toate mamele primeau un procent din media veniturilor pe ultimile 6 luni insa pentru pentru magistrati se mentine aceasta prevedere iar pentru restul mamelor nu se poate. Astfel, se poate afirma ca pentru judecatori si procurori se poate elabora si adopta o lege prin care sa li se stabileasca alte drepturi decat "muritorilor de rand". Este cu atat mai grav cu cat acestia platesc aceleasi contributii la asigurarile sociale. Nu au nici un fond special la care sa contribuie separat cu fonduri suplimentare. In aceste conditii, nu se mai poate spune ca este egalitate in fata legii daca orice breasla poate sa vina, in functie de influenta sa, sa-si sustina drepturi sociale mai mari sau mai avantajoase.
Dormiti linistiti, statul "va lucreaza"
Dupa cum spuneam mai inainte, autoritatile au tupeul sa afirme ca este o egalitate in accesarea fondurilor de asigurari sociale in functie de contributia personala. Astfel, intr-un comunicat de presa al Guvernului, se precizeaza ca "Partea din indemnizatie care depaseste nivelul indemnizatiei stabilite de Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale se suporta de la bugetul de stat, prin bugetele Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Ministerului Justitiei, dupa caz". Adica, daca pensia stabilita ca urmare a aplicarii procentului de 80% din venitul pe ultimul an sau indemnizatia de 75% din ultimile 6 luni (pentru cresterea copilului) este mai mare decat ce primesc celelalte persoane, putem sta linistiti, ca diferentele se vor acoperi de la bugetul de stat. Se poate spune ca aceste persoane nu sunt foarte numeroase si ca efortul financiar nu este foarte mare. Insa daca ii luam in calcul pe toti cei favorizati de diverse legi speciale de stabilire a pensiilor, ne putem da seama ca nu sunt nici putini. Problema care se ridica este de ce unele categorii pe persoane pot beneficia de sprijin mai mare din partea statului si unii trebuie sa se supuna unor legi mai stricte si mai putin darnice.

---

Despre autor: