O piedica in calea uitarii

Vor, nu vor romanii contribuie la finantele partidelor. Formatiunile politice primesc bani de la bugetul de stat, sub forma de subventii proportionale cu reprezentativitatea lor parlamentara. Practica se intalneste mai peste tot in lume si este justificata sustinerea intereselor populatiei la nivel decizional. Problemele apar insa atunci cand este vorba de justificarea acestor bani de catre formatiunile politice. De la Bill Clinton, Helmut Kohl pana la disidentul Nelson Mandela, toti au fost implicati in scandaluri legate de finantarea campaniiilor, dar si a activitatii partidelor. De cele mai multe ori, acestea insa nu au fost sanctionate drastic - poate doar de electorat - deoarece legile in acest domeniu sunt destul de flexibile. Nici Romania nu este o exceptie.
De ani de zile, se tot discuta despre amendarea legislatiei, astfel incat sa se poata exercita un control mai bun asupra finantarii partidelor politice.
Un prim pas in acest sens ar fi ca partidelor politice care nu depun rapoartele financiare la timp sa nu le se permita accesul la subventia pe care o primesc de la stat. Propunerea apartine Institutului pentru Politici Publice care a lansat ieri o dezbatere publica pe tema modificarii legii de finantare a partidelor.
In Romania, in fiecare an li se atribuie o subventie care nu poate fi cheltuita decat pentru desfasurarea activitatilor specifice. Comparativ cu alte tari - spre exemplu in Polonia subventia ajunge la 14,5 milioane de euro - partidele romanesti obtin de la stat fonduri destul de mici, in total, in 2004, acestea insumand 70,3 miliarde de lei, adica aproximativ doua milioane de euro. Potrivit legii, de aceste subventii beneficiaza formatiunile parlamentare, dar si cele neparlamentare care au obtinut un scor electoral de cel putin 4 la suta. Banii care le revin partidelor sunt distribuiti in functie de ponderea pe care acestea o au in parlament. Astfel, fiecare partid beneficiaza de o subventie de baza, egala pentru fiecare formatiune reprezentata in Legislativ, si de o subventie proportionala in functie de numarul de mandate. Cu cat partidul obtine mai multe locuri de senatori si deputati cu atat cuantumul banilor primiti de la stat este mai mare. Si aceasta, indiferent de prezenta la vot si practic de nivelul de reprezentativitate, raportat la numarul total al alegatorilor. Pentru ca in Cehia, spre exemplu, partidele primesc subventii de la stat in functie de numarul de voturi exprimate in favoarea lor. Orice formatiune care obtine peste 1,5 la suta, primeste 100 de coroame pentru fiecare vot.
O alta problema intalnita este cea referitoare la celelate surse de finantare: cotizatiile si donatiile. Datele in privinta acestora ori au lipsit din rapoartele financiare ale partidelor, ori au fost incomplete. Astfel un control clar in privinta banilor rulati de partide este imposibil. Pe de alta parte, politicienii pot fenta usor legea, deoarece sanctiunile se limiteaza doar la aplicarea unor amenzi sau la restituirea sumelor excedente. IPP considera ca intarirea sanctiunilor nu ar duce insa la o crestere vizibila a respectarii legii, dimpotriva. Astfel cea mai eficienta masura care trebuie luata impotriva partidelor, care nu se supun prevederilor de publicare a donatiilor, de depunere si publicare a rapoartelor de venituri si cheltuieli, ar fi intreruperea subventiilor de la bugetul de stat pana la indeplinirea tuturor obligatiilor. Un asemenea sistem nu este unic, el functionand in Polonia. Partidele care nu depun rapoartele financiare sau prezinta date incomplete risca pierderea dreptului de a primi subventie de la stat sau chiar radierea din registrul formatiunilor politice.

---

Despre autor: