Insula Serpilor, nodul Marii Negre

Decizia Romaniei de a apela la Curtea Internationala de Justitie de la Haga (CIJ) pentru reglementarea disputei cu Ucraina in privinta delimitarii zonelor economice din Marea Neagra a fost luata dupa 24 de runde de negociere desfasurate pe parcursul a sase ani de zile. Pe parcursul acestor negocieri Ucraina a manifestat o pozitie inflexibila, pretinzand o suprafata cu pana la 200% mai mare decat cea pretinsa de URSS. Primul memoriu a fost depus de Romania la CIJ pe data de 15 august, replica ucraineana urmand sa fie depusa pana la data de 19 mai 2006. In functie de decizia ulterioara a partilor, procedura scrisa va putea cuprinde si o a doua etapa, in care se va depune o replica - Romania, respectiv o duplica - Ucraina. Ulterior acestei proceduri partile isi vor prezenta argumentele in fata CIJ.
Pentru ca Romania sa poata apela la CIJ trebuie indeplinite urmatoarele conditii: negocierile intre cele doua parti sa dureze cel putin doi ani si intre cele doua state sa existe un tratat privind regimul frontierelor de stat in vigoare.
Desi partile au convenit principiile de drept international conform carora ar trebui sa se faca delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive, pozitiile Romaniei si Ucrainei difera si in ceea ce priveste metoda folosita pentru delimitare si in privinta stabilirii tarmurilor relevante intre care se face delimitarea. Ucraina doreste ca delimitarea sa se realizeze luand in calcul intreg tarmul sau la Marea Neagra si, pe de alta parte, sustine ca Insula Serpilor trebuie luata in calcul in acest proces.
Metodele de delimitare propuse de partea romana sunt inspirate din jurisprudenta Curtii de la Haga si de cele mai recente spete solutionate de aceasta (Bahrein versus Qatar sau Camerun versus Nigeria).
Pentru a putea fi luata in calcul pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale Ucrainei in Marea Neagra, Insula Serpilor, ar trebui sa fie locuita si sa aiba toate resursele necesare sustinerii unei vieti economice. Pe Insula Serpilor nu exista insa decat vegetatie marunta, nu sunt copaci, nu exista apa, iar alimentele pentru cei cativa soldati postati pe acest promontoriu stancos sunt aduse saptamanal cu elicopterul, care, pe vreme ploioasa, nu poate ateriza. Potrivit surselor diplomatice romanesti, Ucraina incearca, in mod artificial, sa dovedeasca posibilitatea desfasurarii unei vieti sociale si economice pe insula. Astfel, a fost adus pamant pe insula, prin crearea unui ponton artificial, au fost plantati copaci pe acesta si in mod oficial a fost inaugurat chiar un cabinet de control ginecologic, pentru a se acredita ideea locuirii Insulei Serpilor.
Petrolul din Marea Neagra
Disputa romano-ucraineana cu privire la delimitarea platoului continental din Marea Neagra se invarte in jurul resurselor de petrol si gaze naturale din platoul continental. Pentru unele perimetre din zona cu resurse, evaluata la 13.000 km patrati, si-a aratat interesul firma engleza Palladin Resources, care a castigat, intr-o prima etapa, doua perimetre, Gasca si Doina. Ulterior, Palladin Resources s-a retras, din cauza incertitudinii cu privire la apartenenta zacamintelor. Explorarile facute de firma engleza, care au costat 7 milioane de dolari, au scos la iveala un zacamant de gaze in perimetrul Doina, evaluat la 2 miliarde de metri cubi.
Pe de alta parte, inca din 1980, Petrom exploateaza un zacamant denumit Lebada. Acesta furnizeaza aproximativ 500.000 de tone de titei anual, ceea ce reprezinta 10% din productia nationala anuala de petrol. Petrom a descoperit un alt zacamant, numit Pescarus, expertii estimand o posibilitate de extractie de 250.000 de tone anual. La randul lor, ucrainenii au forat o sonda intr-un vechi perimetru romanesc, numit romaneste Muridava si in ucraineana Olimpskia. Initial, Ucraina a anuntat ca a gasit petrol in acel loc, pentru ca apoi sa infirme stirea.
Guvernul Romaniei a acordat, inca din 1998, licenta de explorare si exploatare a platoului continental al Marii Negre firmei TotalFinaElf, un gigant in industria petroliera. Prin contract, statul roman urmeaza sa ofere dreptul de exploatare a zacamintelor de catre TotalFinaElf, iar compania sustine un lobby puternic astfel incat Romania sa recastige insula. Dreptul de exploatare ar urma sa fie asigurat gigantului petrolier pe 49 de ani, in schimbul unei redevente, sub forma de petrol. In acest fel, Romania si-ar putea asigura 25% din necesarul intern de petrol.
Experienta negocierilor cu sovieticii
In delimitarea platoului continental al Marii Negre a mai fost inregistrata o incercare de reglementare intre 1967-1987, cand Romania a dus zece runde de negocieri cu URSS in aceasta problema, se afirma in lucrarea de referinta "Insula Serpilor" a istoricului Padurean I. Dominut, prima monografie stiintifica romaneasca asupra acestei insule. Cei 20 de ani de negocieri romano-sovietice au fost marcati de o multime de diferende tehnice. In primul rand sovieticii au contestat modul de apreciere a litoralului Marii Negre, extrem de important in modul de stabilire a platoului continental. Delegatia Romaniei a sustinut ca Litoralurile sunt limitrofe si in acelasi timp fata in fata - lucru evident la o simpla privire asupra hartii. Conventia adoptata la Geneva in 1958 privind delimitarea platourilor continentale se refera "la litoraluri limitrofe sau fata in fata". Delegatia sovietica s-a agatat de conjunctia "sau" sustinand ca nu este posibila folosirea Conventiei de la Geneva intr-un mod care sa combine cele doua situatii.
In perioada acestor negocieri nu a putut fi vorba de o solicitare clara a delegatiei romane pentru retrocedarea Insulei Serpilor, insa in ultima instanta aceasta insula a devenit punctul nodal al intregii probleme. Practic, toate detaliile tehnice din delimitarea platoului continental al Marii Negre se lovesc de Insula Serpilor.
Suprafata afectata de detinerea Insulei Serpilor de catre Ucraina este de circa 7500 de km patrati (in cazul in care aceasta insula primeste recunoasterea de insula locuibila). In cursul celor 20 de ani de negocieri cu URSS, partea romana a primit oferte intre 2000 si 3000 de km patrati, insa acceptarea acestora ar fi constituit recunoasterea insulei ca fiind locuibila. Chintesenta intereselor sovietice a fost exprimata intr-o propunere facuta de delegatia sovietica in cursul anului 1982: "Intindeti-va cat vreti, dar sa nu afectati limita marii teritoriale a insulei sovietice Zmeinai!"
Hotia Moscovei
Prin rapirea Basarabiei sovieticii nu au inteles si anexarea Insulei Serpilor, recunoscuta ca teritoriu romanesc de toate puterile europene prin Tratatul de la Berlin din 1878. Aceasta a fost ocupata mai tarziu, in august 1944. Insula a fost bombardata de sovietici pe 25 august 1944, in conditiile in care la 23 august fortele romane declarasera incetarea focului impotriva sovieticilor si propusesera un armistitiu, amanat de Moscova. Intre 29-30 august 1944, trupele sovietice au debarcat pe Insula Serpilor si au arestat pe militarii romani prezenti, care nu au opus rezistenta, respectand armistitiul.
Tratatul de pace de la Paris incheiat la 10 februarie 1947 intre Romania si fortele aliate nu face absolut nici o referire la Insula Serpilor, linia de demarcatie cu Uniunea Sovietica in Marea Neagra fiind trasata pe harta oficiala a tratatului la nord de aceasta insula. De jure Insula Serpilor s-a aflat in componenta Romaniei si intre 1944-1948, de facto aceasta fiind ocupata de trupele sovietice.
La 4 februarie 1948 a fost semnat de Stalin si Petru Groza un "Protocol referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat intre Republica Populara Romana si Uniunea Sovietica", pregatit de Ana Pauker si V.M. Molotov. Protocolul amintit prevedea la Anexa II ca "Insula Serpilor, situata in Marea Neagra, la rasarit de gurile Dunarii, intra in componenta URSS". Practic un document care nu respecta nici o norma juridica internationala si doar constata un act banditesc. La data de 23 mai 1948, pe chiar teritoriul insulei, Eduard Mezincescu, reprezentantul MAE roman, a semnat un proces verbal de predare primire a Insulei Serpilor.

---

Despre autor: