Evolutia atelierelor Malaxa reprezinta unul dintre cele ai spectaculoase fenomene economice si tehnice din Romania interbelica. In mai putin de 20 de ani, atelierul a devenit un gigant industrial, devenind un pilon important pentru economia romaneasc

Evolutia atelierelor Malaxa reprezinta unul dintre cele ai spectaculoase fenomene economice si tehnice din Romania interbelica. In mai putin de 20 de ani, atelierul a devenit un gigant industrial, devenind un pilon important pentru economia romaneasca. Pentru generatia actuala de ingineri romani, viata si opera industriasului si omului de afaceri, uman si cult, poate constitui un exemplu. Un fost colaborator il caracteriza astfel: "A fost omul si inginerul care a avut cutezanta, priceperea si simtirea patriotica a demonstreze lumii vocatia industriala a romanilor pe care strainii ii considerau sau ii vedeau a fi numai plugari si pastori". ondatorul industriei nationale moderne, Nicolae Malaxa, fiul Elenei Ruxandra si al lui Costache Malaxa, s-a nascut la 10/25 decembrie 1884, in orasul Husi. Tatal a fost fiul unei familii de greci stabilita in Moldova in jurul anului 1818, mama a fost fiica spatarului Badarau. Scoala primara si liceul le-a urmat la Iasi. Studiile superioare le-a facut la Universitatea Politehnica din Karlsruhe, din Germania. In anul 1921, la varsta de 37 de ani, era un inginer cu experienta, cu imaginatie si un abil om de afaceri.

Bazele unei industrii performante

Nicolae Malaxa a infiintat, la 3 august 1921, un atelier de reparat locomotive si vagoane de cale ferata si si-a extins afacerile continuu. La acea vreme, Uzina Malaxa era cea mai moderna fabrica de tuburi laminate din Europa, aplicand pentru prima data pe continent procedeul american de laminare "Stiefel". Intre anii 1923-1927 a construit o uzina langa Halta Titan. In anul 1927, Guvernul de atunci al Romaniei publica in Monitorul Oficial o lege prin care se incuraja dezvoltarea industriei nationale. Cu mult curaj si asumandu-si riscuri suficient de mari, Malaxa a beneficiat de prevederile legii si a incheiat un contract cu CFR, pentru fabricarea unor locomotive de conceptie proprie romaneasca. Cu avansul primit pentru contract si cu credite de la banci a ridicat din temelii cea mai performanta fabrica de material rulant din Europa la acea vreme, pe care a utilat-o cu 82 de masini-unelte cumparate din Germania. Constructia fabricii a inceput in 1923 si a fost finalizata patru ani mai tarziu. Pentru inceperea lucrarilor de fabricatie a locomotivei a angajat cu contract 180 de muncitori germani calificati, pe o perioada de un an si sase luni. In mai putin de un an, fabrica a devenit operationala, pe portile ei iesind prima locomotiva.
In acelasi timp a pregatit muncitorii romani, care aveau sa ia locul germanilor la incheierea termenului de contract. Din anul 1931, la Malaxa se fabricau trenuri automotoare echipate cu motoare Diesel-Ganz si transmisii Mylius cu 4 si 5 trepte. Pe langa productia si reparatia locomotivelor s-a asimilat, in paralel, si fabricarea sistemului de frana, produs sub licenta Knorr si a distribuitorul de aer.
Alaturi de Henry Holban a pus la punct o strategie integratoare in spatiul national unificat pentru domeniul constructiilor si exploatarii automotoarelor. Intre anii 1932-1934, savantul George Constantinescu a folosit principiul sonicitatii, la inventia sa "Convertorul sonic de cuplu", aplicat cu succes la locomotivele si automotoarele produse la Uzinele Malaxa din Bucuresti. In 1933, in plina criza economica, Uzina Malaxa livra locomotiva cu numarul 100. In anii care au urmat, pana la inceperea celui de-al Doilea Razboi Mondial, uzina a devenit una dintre cele mai productive din tara, apreciata si cunoscuta in toata lumea. Varful de productie al uzinei s-a realizat in anul 1935, cand s-au fabricat 93 de locomotive. In anul 1936 s-a proiectat prima locomotiva Diesel de conceptie romaneasca, care a intrat in fabricatie de serie si a fost livrata CFR-ului intr-un lot de 28 de exemplare in anul 1938.
Incepand din anul 1939, marea uzina romaneasca a fost in masura sa construiasca toate tipurile de locomotive. Cele din seria 151.001 de conceptie autohtona erau cele mai puternice din Europa la acea vreme si au avut un succes comercial rasunator la Targul International de la Milano din 1940. Datorita succesului in constructia de locomotive la uzinele Resita si Malaxa, incepand cu anul 1930, in Romania nu s-a mai importat nici o locomotiva.
Ilustrul inginer a introdus in industria romaneasca fabricarea de aparataj pentru materialul rulant (1939 - 1943); a motoarelor Diesel (1935); a tuburilor de otel fara sudura, realizate dupa cele mai moderne tehnici ale timpului si a aparaturii optice (1938). Inainte de cel de-al Doilea Razboi Mondial, pe baza unui plan general de aparare a tarii, Malaxa a produs munitie de artilerie, armament si tanchete proiectate dupa o conceptie romaneasca. Uzina organizata de Malaxa, dupa planurile proprii, era astfel conceputa incat putea sa schimbe rapid productia industriala de serie.
Astfel, in Uzina Malaxa s-au realizat capacitati pentru productia de echipamente industriale, utilaje pentru industria chimica, petroliera si pentru alte domenii industriale. Malaxa a inteles sa se ocupe de problemele sociale ale muncitorilor, asigurandu-le salarii mai mari decat in alte uzine, asistenta sociala si medicala, echipamente de lucru si masa la cantina. Uzinele construite dupa indicatiile lui Malaxa reprezinta o contributie importanta la aplicarea arhitecturii in constructiile industriale, avandu-l drept colaborator pe arhitectul Horia Creanga. In anul 1941, Malaxa pierde posesia fabricii, care devine "Uzinele 23 August", ulterior devenind societatea Faur SA.

O personalitate controversata

Dupa nationalizarea uzinelor, inginerul N. Malaxa a fost mentinut de Guvernul comunist, ca specialist. In anul 1948, cu ocazia unei deplasari la Viena, nu s-a mai intors in tara. Malaxa a fost acuzat de colaborare cu Garda de Fier datorita productiei de armament din perioada razboiului, fiind condamnat de regimul comunist pentru crime de razboi.
O data ajuns in Statele Unite, a cerut rezidenta permanenta. In 1951, presedintele Nixon a incercat sa introduca in Parlament o lege care sa-i permita industriasului sa obtina dreptul de sedere pe teritoriul american, dar Parlamentul s-a opus. In strainatate a intrat in afaceri, dar nu a mai avut succesul dinainte. Tot in 1951, a infiintat o corporatie, Western Tube, in orasul natal al lui Nixon, care insa nu a produs niciodata nimic.

Un intelectual care a inteles importanta culturii

Nicolae Malaxa a subventionat multi ani Societatea Scriitorilor Romani si publicarea unor opere originale si a sprijinit direct editarea Enciclopediei Romaniei. Tinerilor care se remarcau in productie prin puterea de munca si talent le-a oferit burse de studiu, unii dintre ei devenind ulterior ingineri cunoscuti. Nu putini au fost cei care au beneficiat de burse finantate de Malaxa, sau de recomandarile sale catre savanti si oameni de cultura din Europa.

Curierul National

Sursa: Curierul National



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.