Universitatile trebuie sa renunte la favoritism, hartuire sexuala si politica

Finantarea universitatilor va fi conditionata, anul viitor, de existenta unui cod etic al institutiilor, care se constituie ca act aditional la carta universitara si care ar putea anihila cea mai grava problema din invatamantul superior - favoritismul.
"Toate universitatile din Romania trebuie sa intocmeasca propriul cod etic al institutiei, pana la 20 decembrie, intrucat finantarea pe 2006 depinde de acest document", a declarat, ieri, ministrul Educatiei, Mircea Miclea, subliniind ca fiecare institutie de invatamant superior trebuie sa constituie cate o comisie de etica, organism din care nu va face parte nici un cadru didactic din conducerea universitatii respective.
Potrivit unui raport recent, intitulat "Etica in universitati", acest cod, imprumutat de la universitatile din strainatate, este necesar pentru ca cele mai grave fenomene din invatamantul superior sunt favoritismul, hartuirea sexuala pe linie ierarhica, relatiile erotice intre profesori si studenti si relatiile de tip "clica" la nivel academic si administrativ. Studiul a fost realizat anul acesta, sub coordonarea profesorului universitar doctor Mihaela Miroiu, de la Facultatea de Stiinte Politice a Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative.
Potrivit cercetarii sociologice, aproape jumatate dintre cadrele de conducere incluse in studiu (45 la suta) reclama favoritismul ca principala problema etica a universitatilor, urmata de politizarea invatamantului si alterarea procesului didactic din cauza implicarii politice (20 la suta), hartuirea sexuala pe linie ierarhica (15 la suta), nerespectarea proprietatii intelectuale (13 la suta) si relatiile erotice intre studenti si profesori (11 la suta).
Favoritismul este cea mai grava problema din institutiile de invatamant superior, potrivit afirmatiei a 36 la suta dintre repondenti. Relatiile erotice intre studenti si profesori ar fi, in opinia a 15 la suta, a doua mare problema etica, la egalitate cu mita oferita profesorilor (15 la suta). De asemenea, alte mari probleme sunt: nerespectarea egalitatii sanselor - 14 suta, relatiile de tip clica la nivel universitar (prietenie, afaceri) - 13 la suta, politizarea invatamantului universitar si alterarea procesului didactic - 12 la suta, dar si comunicarea dificila in institutie - 10 la suta.
Comparand cele doua ierarhii, autorii cercetarii remarca faptul ca atat profesorii, cat si cadrele de conducere mentioneaza favoritismul ca fiind cea mai grava problema etica a invatamantului superior.
Cercetatorii au mai constatat ca, la nivelul conducerii universitare, nu sunt percepute ca probleme semnificative: mita oferita profesorilor, comunicarea deficitara in cadrul institutiei, relatiile de tip clica la nivel universitar, nerespectarea egalitatii de sanse. Din perspectiva studentilor, favoritismul ramane cea mai grava problema etica din universitati (29 la suta), urmata de hartuirea sexuala pe linie ierarhica - 16 la suta, comunicarea dificila in institutie -12 la suta, mita oferita profesorilor - 11 la suta si relatiile erotice intre studenti si profesori - tot 11 la suta. Pentru studenti, relatiile tip clica nu se afla in topul gravitatii, la fel si nerespectarea egalitatii sanselor sau nerespectarea proprietatii intelectuale. Pentru personalul secretarial, ierarhia este modificata, cel mai aprig fiind sanctionata clica universitara - 24 la suta, favoritismul - 23 la suta, hartuirea sexuala pe linie ierarhica - 10 la suta si relatiile erotice intre studenti si profesori - 16 la suta. Pentru 33 la suta dintre doctoranzi, favoritismul este cea mai grava problema etica din universitati, urmata de hartuirea sexuala pe linie ierarhica - 17 la suta, nerespectarea proprietatii intelectuale - 11 la suta si utilizarea unui limbaj ofensator de catre cadrele didactice - tot 11 la suta.
Rezultatul acestei analize contureaza urmatoarea imagine: majoritatea cadrelor de conducere, respectiv 63 la suta, sunt multumite de modul in care decurge, din punct de vedere etic, activitatea din institutiile universitare pe care le conduc. Gradul de apreciere este si mai mare in randul personalului secretarial. 83 la suta din acesta considera ca in institutiile de invatamant superior in care isi desfasoara activitatea nu sunt probleme. Majoritatea profesorilor, 67 la suta, sunt actori pasivi, care nu sesizeaza probleme etice la nivelul institutiei in care isi desfasoara activitatea sau nu ii intereseaza acest aspect.

---

Despre autor: