Sindicatele si patronatele au o varianta comun acceptata a Codului muncii

Negocierile dintre sindicate si patronate pentru o forma finala a Codului muncii s-au finalizat, saptamana aceasta, cele doua parti ajungand la o concluzie comuna, prin care au depasit si ultimele divergente, cu privire, in primul rand, la stabilirea normelor de munca si a indemnizatiei de concediu. Valentin Mocanu, purtatorul de cuvant al CNSLR-Fratia, a declarat, ieri, pentru Mediafax, ca sindicatele au solicitat ca parlamentarii sa nu aduca modificari la aceasta forma finala a Codului muncii. De aceea, sindicalistii au cerut o intalnire cu premierul Calin Popescu Tariceanu, care sa le promita ca cel putin membrii Aliantei D.A. nu vor interveni in aceasta forma a legii.
Proiectul de lege urmeaza a fi publicat pe site-ul Ministerului Muncii. Reprezentantul CNSLR- Fratia afirma, insa, ca partea sindicala nu se mai grabeste, ceea ce doreau sindicatele fiind finalizarea discutiilor cu privire la continutul proiectului. Definitivarea proiectului este "un succes atat din punct de vedere practic, al unor clarificari necesare in actul normativ, cat si un pas important in abordarea responsabila si profitabila a dialogului social", arata Confederatia Patronala a Industriei Serviciilor si Comertului (CPISC), intr-un comunicat remis Mediafax.
Potrivit patronilor din servicii si comert, textul actual ofera un cadru nou reglementarii relatiilor de munca, un maxim de flexibilitate in adaptarea la conditiile concrete ale fiecarui loc de munca. Noul text va contribui esential si la reducerea muncii la negru (prin prevederi ferme privind interzicerea oricarei relatii de munca fara incheierea unui contract individual de munca) si clarificari care sa limiteze posibilitatile de abuz de ambele parti, sustin ei. Inca de la adoptarea Codului muncii, in martie 2003, patronatele au acuzat ca noul act normativ genereaza mult mai multe avantaje pentru salariati decat pentru patroni, ei considerand legea prea restrictiva si calificand multe articole drept "aberante". "Codul muncii este o victorie a sindicatelor", au afirmat, in repetate randuri, patronatele, cerand modificarea actului normativ pentru "a asigura o echitate intre sindicate si patronate".
Solicitarile organizatiilor patronale de a modifica Codul muncii erau sustinute de aprecieri potrivit carora aplicarea prevederilor acestui act are o serie de influente negative asupra mediului economic, printre care scaderea productivitatii muncii, cresterea fiscalitatii si a ponderii lucrului la negru.
Propunerile formulate de Ministerul Muncii prin proiectul initial de modificare a Codului muncii ar fi rezolvat o mare parte din nemultumirile exprimate de patroni inca din momentul adoptarii legii, aducand insa masuri in detrimentul salariatilor.
Potrivit propunerilor, patronii nu mai erau obligati sa asigure formarea profesionala a salariatilor, angajatii puteau fi obligati sa munceasca suplimentar, iar sindicalistii sau reprezentantii salariatilor nu mai erau imuni in fata angajatorilor. Aceste propuneri au fost vehement criticate de sindicate, care au recurs la proteste si au purtat negocieri indelungi cu patronii, avand medierea Ministerului Muncii.

Pedeapsa cu inchisoarea pentru lipsa contractelor individuale de munca

Angajatorii care primesc la munca persoane fara sa le fi incheiat un contract individual de munca - fapta savarsita in mod repetat - vor fi pasibili de amenda sau de o pedeapsa cu inchisoarea, cuprinsa de la un an la doi ani.
Prevederea este cuprinsa intr-un proiect de modificare a Legii 130/1999 privind protectia persoanelor incadrate in munca, adoptat in sedinta de ieri a Guvernului.
Conform documentului, primirea la munca a persoanelor fara un contract individual de munca va fi considerata infractiune si va fi sanctionata cu inchisoare de la un an la doi ani sau cu amenda de 20 milioane lei pentru fiecare caz. Legislatia actuala prevede sanctionarea cu amenda de la 20 la 50 milioane lei a angajatorilor care nu incheie astfel de contracte. Angajatorii care acorda, in repetate randuri, salarii de baza sub cel minim brut pe tara sau care refuza, de mai multe ori, sa le prezinte inspectorilor documentele solicitate vor fi sanctionati cu inchisoare de la sase luni la un an sau cu amenda de la 30 la 60 milioane lei, se arata in proiect.
Contravenientul va putea achita imediat sau in cel mult 48 de ore jumatate din valoarea minima a amenzii.
Proiectul elimina obligatia angajatorilor de a depune la Inspectoratul teritorial de munca actele care atesta plata lunara a contributiei pentru asigurarile sociale de stat si a contributiei la constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj.
Documentul prevede o noua declaratie fiscala impusa angajatorilor, prin care se stabileste si se individualizeaza creanta privind comisionul datorat Inspectiei Muncii pentru completarea cartilor de munca, declaratie pe care angajatorii vor trebui sa o depuna lunar, la Inspectoratele teritoriale de munca. "Pentru prestarea serviciilor prevazute de lege, Inspectoratele teritoriale de munca vor percepe un comision de 0,75 la suta din fondul lunar de salarii de la angajatorii carora le pastreaza si le completeaza carnetele de munca. De asemenea, percep 0,25 la suta din fondul de salarii angajatorilor carora le presteaza servicii de verificare si certificare a legalitatii inregistrarilor efectuate de acestia", a precizat ministrul Muncii, Gheorghe Barbu.
Angajatorii care inregistreaza obligatii restante si neachitate reprezentand comisionul datorat Inspectoratului teritorial de munca vor depune o declaratie-inventar, ceea ce va permite o evidenta informatizata a acestei plati.
Pastrarea si completarea carnetelor de munca se realizeaza, in prezent, atat de catre Inspectoratele teritoriale de munca, cat si de catre angajatori.
Ministrul de resort a precizat ca aceste prevederi vor fi incluse si in proiectul ordonantei de urgenta pentru modificarea Codului muncii, care urmeaza sa fie aprobat in curand de Guvern.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe