Jean Cheller, vazut de Tudor Octavian

In ultimii ani, un pictor aproape disparut din memoria timpului prezent, Jean Cheller (1911-1952), a intrat in atentia negustorilor si colectionarilor de arta, atingand, la casele de licitatie din Capitala, preturi cuprinse intre 1.000 si 12.000 de euro. Calitatea artei sale nu este nicidecum o "creatie" a perioadei "post'89", ci o componenta intrinseca a valoroasei mosteniri pastrate in colectii particulare. Pe urmele sale si ale panzelor care aduc in casele cunoscatorilor avizati atmosfera peisajelor marine - Marea Neagra, Balcic, Sena, Mediterana ocupa un loc aparte -, a peisajelor rurale si citadine, carora li se adauga naturile statice, nudurile, portretele, compozitiile, s-a incumetat sa porneasca apreciatul critic de arta, jurnalist si scriitor, Tudor Octavian.
Publicata recent, in conditii grafice demne de toata lauda, monografia "Jean Cheller" are meritul de a repune in drepturile firesti un nume si o opera vasta. Iata cum descrie autorul volumului primul contact cu panzele pictorului: "In 1988, la galeria de arta Dorobanti, doamnele Eugenia Petreanu si Marilena Dumitrescu au avut amabilitatea sa-mi semnaleze un tablou de dimensiuni reduse, cu mare maiestrie pictat, infatisand cateva case de la periferie si semnat Jean Cheller. Numele artistului imi era necunoscut. Nici galeria nu detinea informatii relevante, dar cum lucrarea era, prin excelenta mestesugului si franchetea viziunii, o desfatare, am cumparat-o".
Dupa ani de investigatii, Tudor Octavian conchide: "Artistul s-a tinut departe de forfota politica (a anilor '40-'50 - n.r) in care excelau nenumarati confrati, n-a facut parte din nici o grupare de nici o natura si nu figureaza printre admisii in Corpul Artistilor Plastici din 1943 pastorit de omniprezentul Ion Jalea (...).
Cazul lui Cheller e acela al creatorului care trebuie descoperit prin ce ne spune pictura sa, orice incercare de intocmire bibliografica in final de monografie fiind, in indiferent cate studii i s-ar dedica, una atat de restransa, incat nu ajuta. Tablourile semnate de Jean Cheller - si, destul de des, nesemnate - il definesc intr-un chip foarte deslusit, frapant chiar, in contextul reevaluarii intregii creatii plastice romanesti si cu osebire a aceleia din <> ( anii '40-'50)". Cu lucrarea dedicata creatiei acestui necunoscut iesit treptat la lumina, Tudor Octavian marturiseste ca se simte "izbavit de un pacat national". Ii dorim cat mai multe asemenea "izbaviri", benefice pentru spectacolul artei interbelice autohtone.

---

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe