Inceputul sfarsitului?

Politicienii europeni au decis deja ca Romania se va integra in UE, chiar daca aderarea ei ar putea fi amanata cu un an. Insa va mai avea Romania unde sa se integreze? Va mai exista sau nu va mai exista UE? Aceasta este intrebarea! Rezultatul negativ al referendumului constitutional din Franta, ca si anticipata respingere a Tratatului Constitutional din Olanda, au trezit un val de ingrijorare ridicat pe tema viitorului Europei, evidentiat inclusiv pe pietele valutare, moneda euro depreciindu-se in raport cu principalul sau rival, dolarul.
Daca pana in prezent Uniunea Europeana a supravietuit in principal datorita sustinerii neconditionate a stangii, o data cu referendumul francez, in care o parte a socialistilor si comunistii au tradat, criza de identitate a Vechiului Continent s-a agravat. In timp ce euroscepticismul dreptei nu era o necunoscuta pentru analistii politici si economici occidentali, refuzul electoratului de stanga francez de a vota noua Constitutie europeana va ridica noi semne de intrebare asupra identitatii doctrinare a mega-birocraticei constructii europene.
In Franta, Constitutia a fost respinsa pentru ca nu protejeaza modelul social francez, ea fiind considerata prea de dreapta, de inspiratie "anglo-saxona". In schimb, in Marea Britanie este de asteptat ca documentul sa primeasca un vot de blam pentru orientarea sa de stanga, menita a reduce competitivitatea printr-un protectionism exagerat. De altfel, votul de duminica nu trebuie separat nici de tensiunea crescanda in care se poarta negocierile pe tema bugetului Uniunii: daca Franta, Portugalia, Spania si, in general, statele care beneficiaza enorm de pe urma subventiilor acordate de UE pledeaza pentru un buget comunitar extrem de ridicat, statele net contribuabile, conduse de Marea Britanie si Germania, ameninta cu dreptul de veto in cazul in care nu se trece la o politica de austeritate, in urma careia ajutoarele sa fie reduse, iar protectionismul social, limitat. Cu tot efortul presedintiei luxemburgheze a UE de a media conflictul dintre cele doua tabere, nu se poate distinge nici o cale de mijloc intre politicile de stanga sustinute de Franta si liberalizarea cat mai extinsa a economiei europene solicitata de Marea Britanie.
In plus, britanicii si, in special, danezii se tem ca proiectul megalomanic al noii Constitutii Europene va pune in pericol suveranitatea nationala pentru a deschide calea unui "supra-stat" european. De altfel, distantarea Bruxelles-ului fata de cetatenii europeni este tot mai evidenta, Comisia Europeana decizand, unilateral, bugete, extinderi si proiecte politice, fara a considera necesar sa isi consulte propriii contribuabili. Iar politica nedemocratica a autoritatilor de la Bruxelles, care au reusit performanta sa ignore pana si legislativul comunitar, a fost preluata si de statele membre. Acestea, in marea lor majoritate, au decis ca tratatul sa fie ratificat de Parlamentele nationale si sa nu fie supus unui referendum. Iar declaratiile oficialilor europeni, privind necesitatea continuarii procesului de ratificare, in ciuda votului negativ al francezilor, continua politica nedemocratica promovata de birocratii europeni.
Din punct de vedere juridic, in cazul in care o singura tara respinge tratatul, acesta trebuie considerat "mort". Insa nu si pentru oficialii europeni care spera inca in repetarea votului in statele in care Constitutia este respinsa, daca nu chiar si la schimbarea procedurilor de adoptare, in sensul inlocuirii referendumului cu metoda mai simpla si mai putin riscanta a ratificarii de catre Parlamente.
Chiar daca isi va face temele, Romania va mai avea de asteptat pana cand va sti daca va adera la o Uniune Europeana de dreapta sau de stanga, asta in cazul in care Tratatul de la Nisa se va dovedi destul de puternic pentru ca Europa divizata sa supravietuiasca.

---

Despre autor: