Mãsurile luate de BNR pentru franarea creditului in valutã, cum ar fi majorarea rezervei minime obligatorii perceputã bãncilor comerciale pentru fiecare imprumut, se dovedesc ineficiente. Aprecierea monedei naþionale este cea

Mãsurile luate de BNR pentru franarea creditului in valutã, cum ar fi majorarea rezervei minime obligatorii perceputã bãncilor comerciale pentru fiecare imprumut, se dovedesc ineficiente. Aprecierea monedei naþionale este cea care dicteazã comportamentul financiar al populaþiei ºi agenþilor economici. Dovadã cã ritmul de creditare in valutã este net superior celui al imprumuturilor in lei, pe cand la depozite se intamplã exact invers.
Creditul neguvernamental a crescut, in luna martie, cu 4 la sutã (3,7 la sutã in termeni reali), panã la nivelul de 432.966 miliarde lei, fiind rezultatul creºterii cu 1,5 la sutã a componentei in lei ºi al majorãrii cu 5,7 la sutã a componentei in valutã exprimatã in lei (exprimat in euro, creditul in valutã s-a majorat cu 4,6 la sutã), a anunþat BNR la sfarºitul sãptãmanii.
La 31 martie 2005, creditul neguvernamental a inregistrat o creºtere de 33,2 la sutã (22,5 la sutã in termeni reali) faþã de 31 martie 2004, pe seama majorãrii cu 19,3 la sutã a componentei in lei (9,7 la sutã in termeni reali) ºi cu 44,3 la sutã a componentei in valutã exprimatã in lei (exprimatã in euro, creºterea creditului in valutã a fost de 60,2 la sutã).

Creditul guvernamental continuã sã scadã

Creditul guvernamental net a inregistrat un sold negativ de minus 42.964 miliarde lei (faþã de un sold negativ de minus 46.379 miliarde lei in luna februarie 2005), ca urmare a diminuãrii Contului General al Trezoreriei Statului, rãscumpãrãrii unor titluri de stat in lei, lansate de Ministerul Finanþelor Publice pe piaþa internã ºi reducerii disponibilitãþilor din fonduri Phare.

Depozitele in moneda naþionalã, preferate de firme ºi de populaþie

Depozitele in lei ale agenþilor economici au crescut cu 9,8 la sutã, panã la 143.635 miliarde lei.
Depozitele pe termen s-au majorat cu 10,6 la sutã (panã la 96.609 miliarde lei), depozitele condiþionate s-au diminuat cu 2,5 la sutã (cifrandu-se la 16.096 miliarde lei), iar certificatele de depozit au crescut cu 14,6 la sutã (panã la 30.930 miliarde lei). La 31 martie 2005, depozitele in lei ale agenþilor economici au inregistrat o creºtere de 82 la sutã (67,4 la sutã in termeni reali) faþã de 31 martie 2004.
Depunerile in valutã ale rezidenþilor (inclusiv populaþia), exprimate in lei, s-au majorat cu 1,9 la sutã in termeni nominali, panã la nivelul de 230.231 miliarde lei (exprimate in euro, depunerile in valutã insumeazã 6,252 miliarde euro). Depunerile bancare in valutã ale populaþiei s-au majorat cu 2,3 la sutã, panã la 95.463 miliarde lei. Exprimate in euro, depozitele populaþiei au crescut cu 1,2 la sutã ºi au reprezentat echivalentul a 2,592 miliarde euro. Depunerile in valutã ale agenþilor economici s-au majorat cu 0,1 la sutã, panã la 124.525 miliarde lei.
Exprimate in euro, depozitele agenþilor economici s-au diminuat cu unu la sutã, panã la 3,382 miliarde euro. Exprimate in euro, depunerile in valutã ale rezidenþilor au inregistrat o majorare de 35,8 la sutã, depunerile in valutã ale populaþiei au crescut cu 15,8 la sutã, iar depozitele in valutã ale agenþilor economici s-au majorat cu 60,5 la sutã, comparativ cu aceeaºi perioadã a anului precedent.
Titlurile de stat deþinute de sectorul nebancar insumau 49.016 miliarde lei la sfarºitul lunii martie 2005, in scãdere cu 11,9 la sutã faþã de luna februarie 2005. Titlurile in valutã reprezentau echivalentul a 116 milioane euro (in creºtere cu 5,1 la sutã faþã de luna februarie 2005).

Masa monetarã a crescut cu aproape 30% intr-un an

Masa monetarã a inregistrat, la sfarºitul lunii martie 2005, o creºtere de 29,9 la sutã in termeni reali, faþã de martie 2004, a anunþat Banca Naþionalã a Romaniei (BNR).
Masa monetarã in sens larg a fost, la sfarºitul lunii martie 2005, de 679.570 miliarde lei.
Faþã de luna februarie 2005, aceasta a crescut cu 4,1 la sutã (3,8 la sutã in termeni reali), iar in raport cu martie 2004, masa monetarã a inregistrat o creºtere de 41,1 la sutã (29,9 la sutã in termeni reali).
Activele externe nete au crescut cu 3,0 la sutã, panã la 373.756 miliarde lei, prin majorarea componentei Valute convertibile ºi menþinerea constantã a componentei Aur cu 3,4 la sutã.
Activele interne nete s-au majorat cu 5,4 la sutã, panã la 305.814 miliarde lei, in condiþiile in care creditul intern a crescut cu 5,5 la sutã, panã la 390.002 miliarde lei, iar alte active nete ºi-au diminuat soldul negativ cu 5,6 la sutã (ajungand la minus 84.188 miliarde lei). Masa monetarã in sens restrans s-a majorat cu 4,2 la sutã, panã la 154.653 miliarde lei, pe seama creºterii cu 1,7 la sutã a numerarului in circulaþie (care s-a cifrat la 77.859 miliarde lei) ºi a majorãrii cu 6,9 la sutã a disponibilitãþilor in conturi la vedere (panã la 76.794 miliarde lei).
Cvasibanii au inregistrat o creºtere de 4,1 la sutã, panã la 524.917 miliarde lei. Economiile populaþiei s-au majorat cu 2,4 la sutã, panã la 151.051 miliarde lei. Ponderea acestora in masa monetarã s-a cifrat la 22,2 la sutã.
La 31 martie 2005, economiile populaþiei au inregistrat o creºtere de 41 la sutã (29,7 la sutã in termeni reali) faþã de 31 martie 2004.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.