O Comisie arbitrara a Bancii Mondiale, Icsid, trebuie in urmatoarele saptamani sa dea un verdict in procesul inaintat de grupul american de investitii Noble Ventures, care cere statului roman despagubiri in valoare de 350 de milioane de dolari.
O Comisie arbitrara a Bancii Mondiale, Icsid, trebuie in urmatoarele saptamani sa dea un verdict in procesul inaintat de grupul american de investitii Noble Ventures, care cere statului roman despagubiri in valoare de 350 de milioane de dolari.
Grupul acuza fosta guvernare de sabotare a actiunii grupului de achizitionare a unei fabrici de otel aflate in proprietatea statului, pentru ca apoi sa o renationalizeze ilegal in 2001. Decizia va fi finala si obligatorie, conform Tratatului bilateral de investitii semnat de Romania si SUA. Acest proces este extrem de important, deoarece poate crea precedentul de care au nevoie celelalte companii straine care si-au anuntat intentia de a da in judecata statul roman. Noul Guvern condus de Tariceanu pare a avea o atitudine mult mai prietenoasa fata de investitorii straini si depune eforturi pentru eliminarea coruptiei care a caracterizat majoritatea tranzactiilor incheiate in perioada Guvernului Nastase. In ciuda aparentelor, nu incearca sa solutioneze cazurile mai vechi. Astfel, cu o saptamana in urma, a aprobat vanzarea fabricii de otel Otelul Rosu companiei ruse Ductile Steel, pentru suma de 6,5 milioane de dolari, dupa ce Guvernul Nastase refuzase, in 1999, sa o vanda consortiului italian Gavazzi Steel. Italienii pretind ca Guvernul a inchis abuziv fabrica, dupa ce a fortat procesul de restructurare, in urma esecului in procesul de reesalonare a datoriilor. Gavazzi Steel si-a anuntat intentia de a da in judecata statul roman pentru nerespectarea acordului initial de privatizare. Cazul inaintat de Noble Ventures a pornit de la privatizarea in 2000 a otelariei din Resita. Grupul american a facut o oferta de 4,5 milioane de dolari, urmand sa investeasca alte 85 de milioane in decurs de trei ani. Conform acordului, statul roman se obliga sa reesaloneze datoriile de 35 de milioane ale otelariei, care sa permita ridicarea restrictiilor impuse de banca. Agentia nationala de privatizare a demarat programul de reesalonare a platii datoriilor, acesta fiind sistat de Guvernul Nastase dupa alegerile din decembrie 2000. La audierile din octombrie de la Washington, oficialii romani au declarat ca statul a promis doar cautarea unor solutii de reesalonare, si nu au garantat stabilirea unui nou calendar de plati. Marturiile depuse la aceasta audiere au fost in favoarea grupului american.
In 2001, creditorii Guvernului au fortat restructurarea otelariei, statul renationalizand fabrica. In 2004, acelasi Guvern a sters datoriile companiei si a vandut-o companiei ruse TMK pentru 1 euro. Avocatul grupului Noble Ventures, Berry Appleton, a declarat: "Ceea ce este in litigiu aici este intregul proces prin care Romania si-a conceput tranzitia la o economie de piata". Un alt investitor american, EDF Services Group, urmareste indeaproape acest proces, avand intentia declarata de a depune luna aceasta o plangere la Icsid, cerand cel putin 100 de milioane de dolari despagubire. in 1992, EDF a semnat un acord pe 20 de ani, conform caruia avea drept sa desfasoare activitati de duty-free si alte tipuri de activitati comerciale in spatiul a trei aeroporturi romanesti, si pe cursele efectuate de Tarom. Conform declaratiei lui Rick Weil, patronul EDF, in 2001 seful de Cabinet al premierului Nastase a cerut 2,5 milioane de dolari pentru a mentine acordul. Fostul premier a negat acuzatia. In septembrie 2002, Guvernul Nastase a dat o ordonanta de urgenta prin care a blocat toate activitatile Duty-Free din aeroporturi. O luna mai tarziu, compania Tarom, condusa in acel moment de cumnata premierului, a fortat compania EDF sa renunte la serviciile desfasurate in timpul curselor. Aceste procese ar putea afecta grav bugetul noului Guvern. Sub presiunea impusa de UE, Romania cauta un acord de creditare stand-by de la Fondul Monetar International, care va aproba masurile intreprinse de Guvern in domeniul fiscal pe termen scurt, si in domeniul economic. Guvernul s-a opus cererii FMI de a reduce deficitul bugetar de la 1,2 la suta in 2004, la 0,5 la suta in 2005.
Fiecare 100 de milioane de dolari pe care Guvernul ar trebui sa le plateasca in urma cererilor de despagubire ar adauga o zecime de procent la deficitul bugetar.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.