SOS pentru bazinul din Pajura

Conducerile FR Polo si FR Natatie, sustinute de oficialii cluburilor sportive cu sectii de specialitate din intreaga tara, au tras numeroase semnale de alarma dupa decembrie 1989, referindu-se la conditiile jalnice de pregatire pe care le intampina performerii tricolori. Care, in mod paradoxal, in ciuda faptului ca bazinele din Romania pot fi numarate pe degete, reusesc sa se mentina in elita, ba chiar sa obtina si medalii la competitiile majore. Din pacate, insa, raspunsurile oficialitatilor in aceste cazuri au invocat ba lipsa fondurilor financiare, ba a legislatiei, iar promisiunile de rezolvare a situatiei s-au dovedit simple vorbe-n vant. Iar sportivii, antrenorii si responsabilii la varf ai federatiilor se vad obligati sa gaseasca rezolvari conjuncturale, aglomerand programarile de antrenamente in bazinele existente in Bucuresti, Pitesti, Cluj, Arad, Braila sau Oradea. De altfel, au devenit celebre cazurile numeroaselor echipe de polo din Bucuresti, care se antreneaza la gramada, sau ale inotatorilor romani de valoare, care se pregatesc in strainatate pentru a face fata competitiilor internationale. Si asta, in vreme ce mai multe bazine zac in paragina, cum si este cazul CSS 1 Pajura, iar altele sunt santiere parasite, cum se intampla de doua decenii cu bazinul CS Rapid.
Zilele trecute, un nou semnal de alarma a fost tras de directorul CSS 1 Pajura, Tudor Mihalcescu, care reclama faptul ca bazinul este in paragina de doi ani din cauza legislatiei. "Bogdan Rath, Robert Dinu, Aurel Georgescu, Laurentiu Cretu, sunt doar cativa poloisti de valoare care au pornit de aici", a precizat Mihalcescu pentru Mediafax, adaugand ca, din cauza faptului ca bazinul este inchis, sportivii au ajuns sa se antreneze la CSN "Lia Manoliu" sau la Bazinul Floreasca. Dornic sa rezolve situatia, Mihalcescu a apelat la Primaria Sect. 1, care a solicitat de trei ori trecerea bazinului din administrarea MEC in administrarea Consiliului Local, dupa formula din Occident, unde majoritatea bazinelor se afla sub tutela municipalitatii. Numai ca, reprezentantii MEC sustin punctul de vedere al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, care a propus incheierea unui contract de colaborare intre CSS 1 si Consiliul Local. "Aspectul legislativ si problemele de finantare ne-au adus in aceasta situatie. Reparatiile costa aproximativ sapte miliarde de lei. Consiliul Local are capacitate financiara, dar nu poate actiona din cauza legislatiei, neputand investi bani publici in baza unui contract de colaborare, in timp ce invatamantul ar vrea sa ajute, dar nu are bani", declara Mihalcescu, adaugand la acest impas si un paradox. "Desi institutiile din invatamantul preuniversitar sunt finantate prin Administratia Locala, Cluburile Sportive Scolare depind de MEC", a mai spus Mihalcescu, precizand ca a fost obligat sa inchida bazinul construit in 1975 din cauza degradarii totale a instalatiilor si acoperisului, care prezentau risc maxim de producere a accidentelor. Cum, de altfel, s-a si intamplat acum doi ani, cand un geam armat s-a desprins din acoperis si a cazut in mijlocul bazinului!

---

Despre autor: