Banii UE, la mana europarlamentarilor

Desi Parlamentul European a adoptat ieri avizul conform pentru semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005 de catre Romania, europarlamentarii sceptici cu privire la oportunitatea extinderii UE au castigat o batalie cu membrii Consiliului de Ministri al UE, obtinand un drept de veto pe tema fondurilor europene postaderare acordate celor doua state. Potrivit proiectului de tratat, Romania si Bulgaria ar fi trebuit sa primeasca de la Bruxelles 44,3 miliarde de euro in primii sapte ani de la momentul in care au devenit membre cu drepturi depline ale UE. Acum, insa, sumele postaderare pe care le va primi tara noastra vor fi mai mici, ele depinzand de dezbaterile pe tema viitorului buget al Uniunii, care este considerat de majoritatea statelor membre drept unul extrem de mic. Din acest motiv, institutiile europene iau in considerare marirea nivelului contributiilor fiecarui stat membru, inclusiv a sumelor cuprinse in Tratatul de aderare in cazul celor doua state candidate.
Chiar daca votul favorabil aderarii Romaniei a fost covarsitor, 497 de voturi pentru, 93 impotriva si 71 abtineri, dezbaterile de la Strasbourg au fost unele extrem de tensionate. Si nu din cauza nerespectarii de catre cele doua tari a criteriilor de aderare, ci ca urmare a unei lupte constitutionale fratricide dintre Parlamentul European si Consiliul de Ministri.
Comisia de buget a Parlamentului European a depus un raport pe tema implicatiilor financiare ale aderarii Bulgariei si Romaniei la UE, in care acuza faptul ca membrii Consiliului au actionat unilateral in stabilirea sumelor care urmeaza a fi alocate in perioada 2007-2013 Romaniei si Bulgariei.
Criza declansata de incapatanarea membrilor Consiliului i-a determinat pe parlamentarii populari si pe cei ecologisti sa ameninte cu depunerea unui amendament in care solicitau amanarea votului pe tema avizului conform pentru semnarea Tratatului de aderare. Anuntul facut de PPE a avut efectul asteptat, ieri dimineata, inaintea votului, avand loc o reuniune a Comitetului Reprezentantilor Permanenti ai statelor membre ale Uniunii Europene (COREPER), in urma careia Consiliul de Ministri a decis sa accepte solicitarile Parlamentului European, repus astfel in drepturile bugetare de a avea cuvantul decisiv cu privire la fondurile postaderare. De altfel, liderul PPE, Hans-Gert Poettering, a fost cat se poate de explicit in ceea ce priveste motivul depunerii amendamentului de amanare a votului, in cele din urma retras: Consiliul de Ministri ar trebui sa revizuiasca detaliile alocarii ajutorului financiar de 44,3 miliarde de euro prevazut pentru cele doua state.

PE va fi deplin implicat in orice decizie de amanare a aderarii

Potrivit raportului Comisiei de buget a Parlamentului European, Romania si Bulgaria ar putea primi un ajutor de 44,3 miliarde de euro, 16,2 in perioada 2007-2009 si 28,1 intre 2009 si 2013. Dupa votul de ieri, insa, este de asteptat ca aceste sume vor fi diminuate, asta cu atat mai mult cu cat amendamentul acceptat la tratat, semnat de PE si Consiliul de Ministri , prevede ca dupa 2009 aceste sume orientative nu vor mai fi unele cu caracter definitiv. In plus, acesti bani vor fi acordati doar daca nu pun in pericol angajamentele asumate in cadrul programelor multianuale ale Uniunii, angajamente care in mod sigur vor suferi modificari substantiale.
Victoria Legislativului european a fost una deplina, el obtinand din partea Consiliului de Ministri si o asigurare scrisa conform careia va fi "pe deplin implicat in orice decizie posibila de amanare a aderarii".
Votul de ieri a fost unul cu atat mai tensionat cu cat insisi crestin-democratii bulgari au incercat sa ii convinga pe europarlamentari sa amane votul dat aderarii celor doua state candidate.

Contributia Romaniei la bugetul UE va fi marita

In spatele luptelor constitutionale de la Bruxelles se ascund insa problemele structurale cu care se confrunta birocratia de la Bruxelles. Esecul economic al Uniunii, care nu a reusit sa concureze, asa cum a sperat, Statele Unite ale Americii, i-a determinat pe cei mai importanti contribuabili la bugetul UE, Franta, Germania, Marea Britanie, sa regandeasca politicile de acordare a subventiilor, in special a celor din domeniul agricol. In plus, bugetul destinat agriculturii pentru perioada 2007-2013 ar urma sa prevada si sumele pe care le-ar primi Romania si Bulgaria, si care, potrivit actualului tratat, ar fi mai mari decat in cazul celorlalte state membre si alocate separat. De asemenea, contributia statelor membre va creste cu 10-15 la suta, prevedere care s-ar aplica si sumelor negociate deja de Guvernul de la Bucuresti cu autoritatile de la Bruxelles. Ecologistii europeni au mers si mai departe, marti seara propunandu-i presedintelui Comisiei Europene, Jose Durao Barroso, impunerea unui impozit la nivelul UE, paralel cu impozitele nationale practicate de fiecare stat. Ideea a fost insa respinsa categoric de acesta, cu toate ca s-a declarat de acord cu ideea ca "nu poate exista o Europa mai mare cu resurse mai mici". Pentru a-i sensibiliza pe europarlamentari, Barroso a facut apel la solidaritatea lor, cerandu-le sa nu mai considere ca fondurile destinate imbunatatirii infrastructurii altor state sunt bani irositi.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe