Punctul 8 de la Timisoara, imprumutat de un fost pesedist

Dupa 15 ani de la lansarea apelului si aproape zece de la incercarea de legiferare, Punctul 8 de la Timisoara ajunge in Parlament.
Un proiect de lege a lustratiei a fost pus ieri pe masa Biroului Permanent al Camerei Deputatilor, initiat insa nu de vreun parlamentar al partidelor istorice, ci de trei deputati demisionari din formatiuni care in anii ,90 s-au straduit din toate puterile ca un astfel de act normativ sa nu ajunga in Monitorul Oficial. Cozmin Gusa, fost secretar general al PSD si ulterior membru marcant al PD, Lavinia Sandru si Aurelian Pavelescu, si ei demisionari din Partidul Democrat, acum toti membri ai nou-infiintatului PIN, sunt initiatorii legii "antinomenclatura". Proiectul insa nu difera prea mult de unul ingropat de fosta putere in sertarele comisiilor Parlamentului.
Trecand de aceste observatii, trebuie amintit ca in nenumarate randuri s-a incercat transpunerea in text de lege a Proclamatiei de la Timisoara, in care se cerea interzicerea accesului la demnitati ai celor care au fost angajati politic activ in structurile fostului Partid Comunist, initiativele apartinand exclusiv PNTCD. Fostul deputat taranist George Serban a fost primul care a initiat un proiect de lege a lustratiei. Pana la moartea sa in 1999, liderul PNTCD a incercat sa-si impuna fara succes demersul legislativ. Textul de lege prevedea ca, timp de 10 ani de la data intrarii in vigoare a actului normativ, persoanele care au detinut functii in nomenclatura PCR sa nu poata accede la urmatoarele demnitati: presedinte al Romaniei, membru al Guvernului, secretar de stat, director in minister, presedinti de consilii si de agentii nationale, consilier de stat sau consilier in aparatul Presedintiei, secretar general, secretar general adjunct, director de departament sau sef de directie in aparatul celor doua Camere, senator, deputat, primar de municipiu, oras sau de sector, viceprimar, membru al Curtii Constitutionale, CSJ, al Curtilor de Apel, presedinte sau vicepresedinte de judecatorie sau tribunal, avocat al poporului, ambasador. Restrictiile erau valabile si pentru functii in Politie, Statul Major General, Consiliul National al Audiovizualului, Garda Financiara, Curtea de Conturi, Comisia Nationala de Statistica, Banca Nationala a Romaniei si regiile nationale.
Dupa moartea lui Serban, un alt deputat taranist, Teodor Stanca, continua demersul fostului sau coleg, depunand in mai 1999 proiectul de lege al lustratiei, care nu a primit avizul Consiliului Legislativ.
Dupa alegerile din 2000, in urma carora PNTCD nu a mai avut reprezentare parlamentara, legea initiata de George Serban a fost scoasa din evidentele Camerei Deputatilor, nemaifiind sustinuta nici macar de parlamentarii PNL si PD.
Cat priveste ecoul international, trebuie amintit ca, in 2004, Partidul Popular European adopta o rezolutie prin care solicita tuturor tarilor care doresc sa adere la Uniunea Europeana eliminarea fostilor activisti comunisti din viata publica.
Prevederile proiectului fostului deputat taranist se regasesc fidel in cel al actualilor parlamentari.
De altfel, de pe vremea in care era inca membru al PD, Cozmin Gusa a sustinut demersul readus in discutie publica de PNTCD. Ramane de vazut insa daca initiativa legislativa va avea sau nu aceeasi soarta ca precedenta.
Un argument bine exploatat de catre cei care nu doresc concretizarea demersului este ca majoritatea celor care sunt vizati de lege fie au murit, fie sunt foarte putini.

---

Despre autor: