16 Martie 2005

Lectura de 5 minute

Dobanzile la creditele in lei vor scadea pana in vara la 10 - 12 la suta pe an, a anuntat, ieri, guvernatorul BNR Mugur Isarescu, la o intalnire cu mediul de afaceri la Camera de Comert a Romaniei.
Guvernatorul s-a declarat nemultumit de ritmu

Dobanzile la creditele in lei vor scadea pana in vara la 10 - 12 la suta pe an, a anuntat, ieri, guvernatorul BNR Mugur Isarescu, la o intalnire cu mediul de afaceri la Camera de Comert a Romaniei.
Guvernatorul s-a declarat nemultumit de ritmul in care bancile comerciale scad dobanzile la credite. "Mai vad cate o banca ce anunta o scadere de dobanda de la 26% la 24%. Ma intreb daca nu cumva unii bancheri au adormit intr-o realitate depasita".
Aflat la acelasi eveniment, Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), a declarat ca dobanzile la credite aplicate de bancile comerciale nu au cum sa scada atat de puternic si ca vor ajunge la 16-18% abia spre sfarsitul anului".
Opinia sa a fost hotarat contrata de guvernatorul bancii nationale, care a replicat ca dobanzile vor scadea la 10-12% in vara, aceasta si datorita intrarii masive de capitaluri speculative care ar putea fi tinute sub control printr-o astfel de politica de dobanzi.
"Cred ca bancile comerciale vor fi mult mai curajoase in ritmul de scadere a dobanzilor, pentru ca nu au incotro. E bine stiut faptul ca au lichiditati mari. Le anunt ca nu mai suntem dispusi sa mai atragem la BNR acesti bani. Nu vom mai permite o pasivitate a bancilor fata de clienti. A venit timpul ca acestea sa se apropie mai mult de piata", a explicat Isarescu.
In prezent, Banca Nationala atrage depozite de la bancile comerciale cu o dobanda de 14,5 la suta, insemnand dobanda de interventie.
Guvernatorul a atras insa atentia ca dobanzile nu vor scadea sub nici o forma la un nivel real negativ, adica sub rata inflatiei coroborata cu cererea si oferta de bani.

Nu sunt excluse urcari de scurta durata a dobanzii la lei

Isarescu a mai declarat ca banca centrala are in vedere un camp de variatie a cursului monedei nationale, dar nu va apara marje de variatie, aratand ca parghia dobanzilor poate contrabalansa oscilatiile raportului de schimb.
"Decuplarea dobanzii din piata de rata de politica monetara ne va permite sa facem un joc de marja. Daca leul scade, atunci am putea creste dobanzile", a explicat guvernatorul.
Mesajul lui Isarescu arata ca BNR este pregatita pentru o eventuala majorare a dobanzilor in a doua parte a anului, mai ales daca exista conditii pentru deprecierea leului.
Despre marja de variatie a cursului de schimb al euro, data de mediul bancar intre 36.000 si 42.000 de lei, Isarescu nu a negat ca aceasta ar exista, dar a precizat ca nici nu o apara.

Creditul in valuta va fi in continuare descurajat

Totodata, guvernatorul nu a ascuns intentia de a "opera" unele piedici in calea creditului in valuta. De fapt, BNR si-a afirmat in mai multe randuri determinarea de a frana imprumutul in valuta. Un prim pas s-a produs recent cand banca centrala a cerut bancilor comerciale o rezerva minima obligatorie mai mare pentru fiecare credit acordat in euro sau dolari.

Creditul ipotecar va fi tot mai greu de luat

Concluziile discutiilor guvernatorului cu FMI sunt cel putin surprinzatoare. In loc sa ne atentioneze din nou cu privire la evolutia prea rapida a creditului de consum, FMI s-a luat de creditul ipotecar. "S-a discutat ceva despre creditul de consum. In schimb, oficialii de la Washington ne-au cerut ca pentru creditul ipotecar sa se modifice o parte din indicatorii prudentiali", a spus Isarescu. Cu alte cuvinte, FMI a recomandat BNR sa inaspreasca o parte din conditiile de "calificare" la un credit ipotecar.

Jumatate din tinta de inflatie a fost deja atinsa din cauza majorarilor de tarife

In alta ordine de idei, guvernatorul a precizat ca anul acesta BNR se va lupta sa tina o inflatie de 3,5 la suta, intrucat diferenta pana la tinta anuala de 7% a fost deja "mancata" de majorarile care se vor petrece de la 1 aprilie la tarifele de utilitati si accize. "Romania are o problema cu inflatia. Impotriva ei ne luptam cu ajutorul dobanzilor mari. Dar cu acestea punem in pericol finantarea economiei. Avem un mare noroc cu devalorizarea cursului euro. Asa, putem sa tinem si inflatia jos si ne permitem sa mai reducem din cand in cand dobanda fara a crea vreo tensiune", a explicat Isarescu adaugand ca vede o crestere economica de 6 la suta pentru acest an.

Daca maine am trece la euro, painea ar trebui sa coste 35.000 de lei

Mugur Isarescu a explicat ca denominarea monedei nationale era necesara deoarece costurile de operare a sumelor vor fi mult reduse in perioada ce a mai ramas pana la introducerea euro.
El a opinat ca pericolul de rotunjire in sus a preturilor s-a inlaturat la 1 martie, o data cu afisarea duala a preturilor. Guvernatorul crede ca pe 1 iulie, la intrarea fizica a noii monede, nu se va petrece nimic in materie de preturi.
Intrebat daca nu era oportuna o trecere directa la euro, Isarescu a raspuns ca nu trebuie sa ne grabim sa adoptam moneda unica europeana, indicand un orizont de asteptare pana in 2012 - 2014.
"O data liberalizat contul de capital, semestrul acesta, economia trebuie sa se alinieze la cotele europene.
Inainte de euro trebuie sa avem cativa ani de inflatie ca in zona euro, de 2%. Deficitul bugetar si datoria publica trebuie sa fie mici, dar aceste criterii sunt deja indeplinite. Dobanzile trebuie sa ajunga la maximum 2% peste dobanda zonei euro. Nu in ultimul rand, PIB-ul pe cap de locuitor trebuie sa creasca. Salariile ar trebui sa fie mai mari ca sa putem trece la euro.
Ce s-ar intampla daca am trece maine la euro? De exemplu, o paine costa acum 50 de bani, cam 15 centi. In UE o paine costa 1 euro. La noi ar veni cam 3,50 lei. De aici se pot vedea efectele unei treceri bruste la niveluri mici de salarizare", a conchis Isarescu.

Curierul National

Sursa: Curierul National



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.