Lista lui Mihaescu

La inceputul acestei saptamani ministrul roman al Afacerilor Externe Razvan Mihai Ungureanu a sustinut o conferinta de presa in cadrul careia a anutat o ampla operatiune de curatire a diplomatiei romanesti. Din totalul de 79 de angajati ai MAE care ar urma sa fie pensionati in perioada urmatoare, sunt rechemati in tara 19 ambasadori, 10 sefi de misiune, 5 consuli generali, 17 diplomati si 15 angajati ai misiunilor Romaniei in strainatate, iar din centrala MAE, 23 de angajati sunt lasati la vatra. In completarea listei anuntate de ministrul Ungureanu, senatorul Eugen Mihaescu, vicepresedintele Comisiei de Afaceri Externe a Senatului si fost ambasador al Romaniei la UNESCO, a transmis redactiei materialul redat in randurile ce urmeaza in care prezinta propria lista a celor care ar trebui indepartati din diplomatie.Potrivit datelor furnizate de ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu la inceputul acestei saptamani ambasadorii care vor fi retrasi de la post se impart in trei categorii: cei care au atins varsta de pensionare, cei care si-au incheiat mandatul si cei care au atins si varsta de pensionare si si-au incheiat si mandatul. Dintre diplomatii romani mentionati de senatorul Mihaescu vor fi retrasi din dispozitia ministrului urmatorii: Niculae Iordache, Traian Chebeleu, Marcel Dinu si Gheorghe Tinca. Niculae Iordache (Armenia), Marcel Dinu (Egipt) vor fi retrasi pentru ca au atins varsta de pensionare, Gheorghe Tinca (Cehia) si Traian Chebeleu (Austria) urmeaza sa se intoarca la Bucuresti deoarece au atins varsta de pensionare si si-au incheiat si mandatul. (D.E.)
Cu ceva timp in urma, Andrei Plesu marturisea, la o emisiune TV, vorbind despre perioada in care a fost ministru al Afacerilor Externe al Romaniei in guvernarea CDR, ca s-a simtit ca un adevarat prizonier in aceasta institutie guvernamentala si, practic, nu gresea. Ministerul Afacerilor Externe ramane, poate, singura institutie in care intrarile si avansarile de personal se fac pe criterii clientelare sau de familie, avand origini durabile din perioada ceausista. MAE, care poate fi comparat cu "Dunarea albastra" care pare linistita la suprafata dar, la o jumatate de metru in profunzime, se comporta ca un balaur. Balaurul MAE vegheaza ca ordinea mostenita din anii 1947, cand la conducerea sa s-a aflat Ana Pauker, sa nu fie clintita. Prima preocupare a acelei perioade a fost exterminarea elitei diplomatiei romanesti. Ana Pauker a reusit militarizarea si "mitocanizarea" ministerului, inlocuirea unora dintre diplomati cu o banda de spioni. Interesant este cum arata acest Balaur care se poate spune ca are 7 capete, ca balaurul din poveste.
Prima batalie cu balaurul a avut loc odata cu instalarea Conventiei Democrate la putere. Cel dintai ministru al Afacerilor Externe al guvernarii a fost Adrian Severin, membru PD, care a venit cu un aer novator si o echipa manageriala buna, avand dorinta schimbarii MAE, dupa modelul bulgar care inlocuise peste jumatate din diplomati. La noi, cum a coborat acea jumatate de metru in adancul "Dunarii albastre", cum s-a lovit de "cutia neagra". Concret, cand a incercat sa elimine cativa pioni grei din minister s-a ajuns la scenariul cu Lista lui Severin, care a dus la compromiterea si demisia sa. Un bun exemplu este cel al domnului Nicolae Iordache care, in acel moment, era Director general pe relatia cu OSCE din centrala MAE si avea studii facute la Moscova. Acest personaj apare si in cartea lui Mihai Pelin "Din culisele spionajului romanesc" ca ofiter de securitate sub acoperirea de diplomat intr-o tara araba. Pentru a reusi sa-l scoata din functia importanta pe care o ocupa, mai ales ca, in 2001, Romania urma sa preia presedintia OSCE, Adrian Severin l-a trimis pe Iordache, mai mult fortat, insarcinat cu afaceri in Tunisia.
Pe acest fond a venit cel de al doilea ministru al Afacerilor Externe in persoana lui Andrei Plesu. Aici a fost mai simplu: l-au izolat imediat, incercand sa-i dea impresia ca este conducatorul politicii externe a Romaniei. Nu a reusit sa faca nimic, lovindu-se ca de un zid in persoana secretarului de stat, tovarasa Elena Zamfirescu, fosta redactor-sef la revista "Era Socialista" de la Stefan Gheorghiu. In final, Plesu a renuntat, dandu-si seama ca a fost prizonier in propriul birou ministerial.
A urmat Petre Roman care provenea chiar din taramul Balaurului cu 7 capete dar a tradat FSN-PDSR in momentul in care a decis sa-si faca propriul partid, dupa demiterea sa cu ajutorul minerilor. La comunisti, asemenea greseli nu se iarta si se platesc.
Dupa preluarea puterii in 2000 de catre PSD, in fruntea MAE a fost numit un autentic fiu de "balaur", in persoana lui Mircea Geoana. Aceasta alegere era imperios necesara pentru refacerea structurilor neocomuniste accidental afectate, mai mult sau mai putin, in perioada CDR, cu tot controlul PDSR-ist exercitat din umbra. De asemenea, in 2001, Romania prelua presedintia OSCE si era nevoie de un ministru al Afacerilor Externe fara opinii personale, servil sefilor vechi si noi. Despre Mircea Geoana am avut ocazia sa scriu in amanunt, de aceea nu cred ca este necesar sa insist. Trebuie insa sa subliniez ca, desi trece drept un diplomat priceput, abilitatea sa incontestabila sta in "a se face ca munceste". Ce alta dovada mai concludenta decat atitudinea ezitanta vizavi de Transnistria in perioada in care, fiind presedintele OSCE, ar fi putut impune si sustine interesele Romaniei, tacerea in privinta relatiilor cu Republica Moldova si, mai ales, balbele in relatia cu Ucraina. Cat a fost ministru al Afacerilor Externe, Geoana a reusit sa dea din pinteni mai mult de ochii lumii, avand grija sa nu deranjeze pe nimeni.
Si iata-ne ajunsi in prezent, in mijlocul furtunii starnite de pensionarile din MAE din ordinul noului si, mai ales, tanarului, ministru al Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu. Deoarece este prematur sa vorbim de o restructurare in adevaratul sens al cuvantului atata vreme cat esaloanele doi si trei, jumatatea de metru in adancime, raman netulburate. Va fi interesant de urmarit ce va face domnul Ungureanu impotriva infiltrarilor DIE-SIE, multi diplomati regasindu-se in structurile serviciilor sau invers, migrarea facandu-se deseori "la vedere", deci fara legatura cu adevarata activitate de informare, esentiala securitatii oricarui stat.
Din numeroasele surse care mi-au pus la dispozitie informatii privind unii dintre "diplomatii" Romaniei, se poate trage concluzia ca Viena este un fel de placa turnanta a balaurului MAE. Cum tanarul nostru ministru al Afacerilor Externe a facut si el un stagiu in capitala Austriei, tare mi-e teama ca sunt prea putine sanse ca domnia sa sa devina marele reformator de care diplomatia Romaniei are atat de mare nevoie.
Lista pe care o public in continuare cuprinde doar cativa dintre diplomatii care ar trebui sa faca parte din primul val de restructurari. Ei sunt trimisi in misiune in strainatate sau in posturi de conducere in minister, deci fac parte din primele esaloane. I-am ales pentru ca sunt un exemplu perfect pentru sistemul relational incalcit care ii uneste. Datorita unora ca ei Ministerul Afacerilor Externe nu este o echipa de profesionisti pregatiti sa-si serveasca tara, ci o gasca, un clan preocupat de propriile interese.
Este Consulul General al Romaniei in Canada, cu sediul la Montreal. Este vaduva profesorului Mihai Botez care, in 1990, a fost numit de Iliescu Ambasadorul Romaniei la Natiunile Unite si apoi la Washington. Legat de aceasta numire, membrii fondatori ai revistei DILEMA au scris: "Nu vom fi stiut noi, prietenii din exil, ce hram poarta, pana cand s-a dovedit a fi ambasadorul lor - insa Plesu, Buzura, Magureanu isi cunosteau foarte bine colegul".
Magda Botez este a doua sotie a profesorului. A locuit multi ani in Elvetia, la Lausanne, unde a fost casatorita cu un medic stomatolog. Dupa divort s-a mutat la Ohaj, California. A plecat de multe ori in tara fiind suspectata de legaturi ascunse cu DIE. De asemenea, exista suspiciunea ca, la ultima vizita a lui Ceausescu in SUA, a fost folosita de "baietii cu ochi albastri" pentru plasari de bani/achizitionari de proprietati in mare secret. Numirea lui Mihai Botez, de catre Iliescu, in functia de ambasador ar putea fi un avans intr-un targ de recuperare a respectivelor fonduri. Curios este faptul ca Magda Botez refuza sa discute imprejurarile misterioase ale mortii lui Mihai Botez, chemat la Bucuresti si internat la spital unde a murit fulgerator, dupa ce a agonizat trei ore la vila "Dante".
Dupa cum se lauda, doamna Botez a fost colega de scoala cu sotia lui Ioan Talpes, asa se explica vecinatatea casei sale de vacanta de la Snagov cu cea a generalului.
Magda Botez a fost numita initial la Consulatul Romaniei din Los Angeles, numire refuzata de SUA pe motiv ca era cetatean american. Schimbarea consulului general de la Montreal, Elena Stefoi, a creat oportunitatea ca in 2003 doamna Botez sa arate ce poate in diplomatie.
La prima receptie, oferita cu prilejul sarbatorii nationale a Romaniei, Magda Botez a oferit un spectacol de prost gust afirmand ca: "Romania s-a schimbat daca eu am fost numita Consul General aici".
Cariera diplomatica a doamnei Botez a debutat cu reclamarea furtului unei icoane de valoare care s-ar fi produs la domiciliul acesteia. Gurile rele sustin ca, in realitate, nu a existat nici icoana, nici furtul. A ramas reclamatia la Jandarmeria Regala Canadiana. A urmat o alarma falsa de spargere a locuintei, declararea furtului masinii consulare, masina uitata, de fapt, cateva strazi mai incolo. A culminat cu o gafa de proportii atunci cand doamna consul general s-a vazut atacata cu "bombe cu gaze" la locuinta din Montreal, asta in urma unei banale scurgeri de gaze. "Atacul cu bombe" a fost insotit de o publicitate primita pe faxul de la consulat si interpretata de doamna consul ca o scrisoare de amenintare, pe motiv ca Romania a trimis trupe in Irak.
Magda Botez a fost retrasa in luna august 2004 ca urmare a "sugestiilor" autoritatilor canadiene. Mircea Geoana, la comanda lui Iliescu, a retrimis-o la post spre stupoarea mass-media si a autoritatilor canadiene.
Comunitatea romana din Canada si-a exprimat, nu o data, nemultumirea in ceea ce priveste diplomatii alesi sa reprezinte tara. Un citat dintr-un articol arata ca "Noi, cei tineri, care, desi am ales solutia emigrarii, simtim si traim inca romaneste, dorim sa contrazicem foarte raspandita zicala: romanii din afara nu se inteleg, insa, pentru a reusi, avem nevoie si de sprijinul noului guvern prin numirea unor diplomati curati si de buna credinta".
Traian Chebeleu
In acest moment, Traian Chebeleu este ambasadorul Romaniei in Austria. Si-a inceput activitatea diplomatica in 1964 ca atasat-secretar III. Din 1969 este trimis la misiunea permanenta de la ONU unde avanseaza rapid de la secretar II, la secretar I. In 1986 incepe un fel de disidenta in afara MAE ca inginer principal la Trustul de Constructii Hidrotehnice. La inceputul anilor '90, Chebeleu a fost director al Directiei Politice de Sinteza, director al Cabinetului Ministrului, purtator de cuvant al MAE, consilier prezidential si purtator de cuvant al presedintelui Ion Iliescu, pozitie in care s-a remarcat prin lipsa totala de comunicare cu presa si societatea civila. Iar atunci cand a comunicat ceva a facut-o deseori defectuos, asa cum s-a intamplat in 1991, cand a declarat ca denuntarea pactului Molotov-Ribbentrop are doar o valoare morala, nu si una juridica.
Trecutul antedecembrist al lui Traian Chebeleu este destul de nebulos. Mircea Raceanu a afirmat ca, inainte de 1989, Chebeleu a fost ofiter de securitate "acoperit" in ministerul Afacerilor Externe. Cert este ca nu s-a facut remarcat prin nici o realizare deosebita in postul de ambasador. Fost prieten cu generalul Bebe Tanasescu de la SIE, chiar in timpul guvernarii CDR, a beneficiat din plin de facilitatile de miscare ale lumii diplomatice fiind trimis, pe ascuns, la Viena, pe sub nasul lui Constantinescu.
A ajuns la Viena pe 6 noiembrie 1997, in delegatie, conform faxului 0004315049849, semnat de Cristian Diaconescu. In fax se mentiona ca domnul ambasador Traian Chebeleu va fi cazat in spatiile misiunii bilaterale. Prin documente trucate, domnul Chebeleu a devenit Ambasadorul extraordinar si plenipotentiar al Romaniei la Organizatiile Internationale din Austria. Pentru a linisti presa, care a reactionat violent la aflarea vestii, MAE a declarat ca domnul Chebeleu se afla la Viena in delegatie si nimic mai mult. Aceasta dezinformare a aparut in presa in luna noiembrie 1997, prin grija purtatorului de cuvant al MAE. Traian Chebeleu urma sa o inlocuiasca pe doamna Pasenka Badescu la misiunea permanenta prin metoda "stafetei". Doamna Badescu s-a ingrijit sa informeze OSCE, UNO si AIEA, prin scrisoarea cu nr. 1447 ca "Domnul Traian Chebeleu este temporar seful Misiunii permanente a Romaniei". Domnul Lazar Comanescu, la vremea aceea Secretar de stat in MAE, membru PDSR, a intarit mesajul scrisorii prin faxul cu nr. 21345-5830, adresat directorului UNO de la acea vreme, domnul Nandasiri Jasentulizana. Dupa toate aceste adrese, de care ministrul de Externe si presedintele nu aveau cunostinta, Chebeleu apare in revista diplomatica de la Viena ca Ambasador extraordinar si plenipotentiar al Romaniei la Organizatiile Internationale. El va ramane "in delegatie" pana in anul 2001, cand Presedintele Ion Iliescu l-a numit ambasador la misiunea bilaterala, pentru merite deosebite. Nu stie limba germana, iar engleza sa lasa de dorit.
Constantin Grigorie
Este un personaj cu un trecut destul de dubios. Pana in 1989 a fost Directorul Relatii Internationale din cadrul Uniunii Asociatiilor Studentilor Comunisti din Romania. Pe atunci se numea Constantin Grigore si era ofiter DIE sub acoperire. Dupa Revolutie si-a schimbat nu numai numele ci si originea devenind din oltean, ardelean. A uitat, insa, de cartile de vizita pe care le-a impartit cu vechiul nume si, dintr-o neglijenta, cu aceeasi adresa, care il deconspira. Revolutia l-a prins la Brasov de unde a revenit in seara in care se tragea in cladirea Comitetului Central si a reusit sa se strecoare in interior pentru a sustrage documente compromitatoare.
Constantin Grigorie a disparut un timp si a fost "recuperat" si adus in MAE opt luni dupa Revolutie de Sergiu Celac. Cand la minister este numit Teodor Melescanu, Grigorie devine directorul sau de cabinet si apoi este trimis ambasador in Italia. Dupa scandalul izbucnit aici este rechemat si trimis ambasador in Bulgaria, prin metoda "stafeta", metoda utilizata pentru a eluda presa si comisiile parlamentare. In 2004, Geoana, prevenind eventualitatea unei schimbari de regim, il trimite ambasador in Turcia, unde il gasim si in ziua de astazi.
Oliviu Gherman
Este cunoscut trecutul politic al domnului Gherman, deci vom insista asupra carierei sale de "diplomat". Metoda "stafeta" s-a aplicat si in cazul sau astfel incat domnul Gherman apare ca ambasador al Romaniei la Viena la Agentia Internationala pentru Energie Atomica dar, oficial, pentru cine nu are de lucru si intreaba, el se afla doar in delegatie in capitala Austriei.
Valerica Epure
Revolutia din 1989 o gaseste pe post de secretar II in MAE. Este membra PDSR si o apropiata a Elenei Zamfirescu, Secretar de Stat in perioada in care domnul Plesu a fost ministru de Externe. In timpul guvernarii CDR, doamna Zamfirescu o trimite pe Epure la Viena, in 1999, ca ministru consilier. Doamna Epure este apropiata de Traian Chebeleu si Adrian Severin. Cand primul devine ambasador la Viena, numit de Ion Iliescu, il angajeaza pe sotul doamnei Epure, un inginer legat de un scandal de incompetenta privind un export de arme defecte catre Egipt, pe post de consilier economic!? In 2001 Mircea Geoana o avanseaza si o numeste ambasador in Slovacia.
Trebuie sa notam, in acest moment si cateva detalii privind incredibila activitate a doamnei Elena Zamfirescu. Fosta secretara de stat in MAE a fost redactor sef al revistei "Era Socialista" in perioada 1986-1990. Asta poate pentru ca a fost bursiera Fulbright in 1978. In perioada 1990-1991 a fost consilier in MAE.
Numirea ei in functia de Secretar de stat a starnit protestele presei. Drept urmare a parasit MAE si este si astazi director de sinteza la SIE.
Liviu Aurelian Bota
Acesta este ambasadorul Romaniei la misiunea permanenta de pe langa Organizatiile Internationale de la Viena. Domnul Bota si-a facut studiile la Moscova in anii '50. Este fiul celui care a condus Securitatea in judetul Cluj, in perioada in care mureau la Canal oameni nevinovati. Domnul Liviu Bota isi incepe cariera de diplomat imediat dupa absolvirea studiilor, ca stagiar la New York. A urmat apoi Geneva pana in 1988 cand activitatea sa este apreciata ca fiind in favoarea Uniunii Sovietice si Ceausescu il recheama in tara. Prevenit fiind de motivele chemarii, isi lasa sotia la Geneva. Moscova va face presiuni pana cand, dupa sase luni, domnul Liviu Bota va fi lasat sa plece. In 1998 este reabilitat, culmea, de Emil Constantinescu si numit ambasador la Misiunea Permanenta de la Viena. In ciuda unui articol dur, aparut in ziarul Ziua in 1998, in care este demascat, alaturi de Traian Chebeleu si Pasenka Badescu, ca agent KGB, domnul Bota isi pastreaza postul pana in decembrie 2004, cand este rechemat de Iliescu care era in cautare de posturi in diplomatie pentru parlamentarii PSD ramasi pe afara. Interesant este ca noul ministru de Externe a oprit procedura si s-ar putea ca domnul Liviu Bota, pe care Ungureanu l-a cunoscut la Viena, sa ramana la post.
Anca Roxana Visan
Face parte din nomenclatura ceausista fiind fiica fostului ministru Nicula, omul de casa al Elenei Ceausescu. In 1996, cand CDR vine la putere, doamna Visan era director general in cadrul Directiei pentru Politici de Securitate. Lazar Comanescu o trimite la Bruxelles in cadrul misiunii Romaniei la NATO, pentru a o proteja. Revenirea PSD-ului la putere ii permite sa lucreze la Geneva si apoi in minister ca director in Directia Generala NATO, unde a fost numita de un alt apropiat al lui Mircea Geoana, domnul Mihnea Motoc. Prietenul la nevoie se cunoaste in 2004 cand acelasi Geoana o trimite ambasador la Canberra.
Ionut Suseanu
Apare in MAE in 1992 si declara ca este student la Drept. Nu recunoaste ca a absolvit Academia Militara in 1991. Ministerul Afacerilor Externe il trimite la studii la Moscova. Intors in centrala, isi cumpara un apartament si un tractor pentru tatal sau, explicand ca a castigat bani in Rusia lucrand pentru o firma. Anca Roxana Visan are grija de el si il trimite in 1997 la Viena, ministerul vuieste ca pentru merite de alcov. Aici este foarte apropiat de Misiunea Permanenta a Federatiei Ruse si, din acest motiv, este rechemat in centrala inainte de termen. Gasca din care face parte are grija din nou de soarta sa si este trimis la Misiunea Permanenta de la New York, la cererea lui Mihnea Motoc.
Adrian Cosmin Vierita
Este ambasadorul Romaniei in Germania, fiul fostului ambasador ceausist Valeriu Vierita. Numele tatalui este legat de un scandal diplomatic izbucnit pe cand se afla in misiune la Roma. Astazi, Vierita senior conduce o firma de asigurare-reasigurare, SC ASITRANS SA, si este un prosper om de afaceri. Ascensiunea fiului in structurile MAE i se datoreaza. Vierita junior a absolvit, asemenea majoritatii fiilor de nomenclaturisti, Facultatea de Tehnologie a Constructiilor de Masini ceea ce i-a fost suficient pentru a intra in MAE si a fi trimis, in 1994, cu bursa la Academia de Studii Politice din Austria. In 1996 pleaca secretar III la Misiunea Permanenta a Romaniei de la Viena si, odata instalat aici, il va gazdui pe Cristian Diaconescu la fiecare deplasare a acestuia in capitala Austriei. A dat o mana de ajutor la redactarea in limba germana si la trimiterea falselor acreditari ale domnului Chebeleu. Pentru serviciile aduse, Cristian Diaconescu, ajuns secretar de stat, il rasplateste numindu-l consilier diplomatic, director al Directiei Europa de Vest. Din 2001, cand revine la putere PDSR-PSD, este trimis de Geoana ambasador al Romaniei in Germania.
Lazar Comanescu
Este membru marcant PSD si lucreaza in MAE de pe vremea lui Ceausescu. In acea perioada a intervenit brutal in procesul intentat fratelui sau, acuzat de delapidare, amenintand procurorul care instrumenta cazul ca este ofiter de securitate si ii va crea multe neplaceri daca nu musamalizeaza afacerea. In 1998 a fost trimis ca sef la Misiunea Permanenta a Romaniei la NATO iar, dupa ce a revenit la putere, Iliescu l-a numit ambasador la Uniunea Europeana, unde insista astazi Geoana sa fie lasat sa lucreze.
Nineta Barbulescu
A lucrat la Camera Deputatilor pana in 2000 cand s-a transferat la MAE ca secretar III. Membra PSD si apropiata de Mircea Geoana este nora unui ministru ceausist. Cand PSD revine la putere in 2001 este numita presedinte ANCESIAC, cu rang de secretar de stat in MAE, cu toate ca nu are nici o experienta in domeniu. Din acest motiv, doamna Barbulescu poate fi considerata ca unul dintre principalii vinovati pentru tragedia de la Mihailesti, pentru ca, in ciuda avertismentelor primite inca din iunie 2004 de la principalul producator de azotat de amoniu, NITRAMONIA SA din Fagaras, a refuzat inscrierea acestei substante pe listele de control ca produs chimic periculos, pentru a avantaja exportatorii acestui ingrasamant.
Nicolae Iordache
A intrat in MAE pe vremea lui Dej fiind nascut in 1938. A studiat la Moscova si, din 1977, are grad de consilier diplomatic. In 1990 era ambasador extraordinar si plenipotentiar al Romaniei in Confederatia Elvetiana iar in 1996 era Directorul General OSCE. Adrian Severin a incercat sa-l indeparteze mai intai numindu-l in Belarus si apoi trimitandu-l insarcinat cu afaceri in Tunisia. Aceasta miscare l-a costat pe Severin cariera diplomatica in ministerul Afacerilor Externe. Interesant este, insa, pentru lista mea, un episod descris de Mihai Pelin in lucrarea "Din culisele spionajului romanesc" deoarece, in paginile sale, il descoperim pe domnul Nicolae Iordache pe post de ofiter DIE acoperit ca diplomat la ambasada Romaniei din Liban, in 1977. Aici a fost implicat in organizarea ambuscadei care a permis furtul unor piese de armament occidental pe care atasatul militar din Liban din acea perioada, colonelul Constantin Oncescu, reusise sa le obtina si intentiona sa le trimita in tara. Folosindu-se de informatori locali, si-a pradat propriul coleg pentru a putea raporta lui Ceausescu o reusita a DIE. Astazi este insarcinat cu afaceri intr-un punct foarte sensibil pe harta lumii: Armenia.
Razvan Rab
Este fiul fostului prim secretar PCR al judetului Brasov in 1987, anul protestelor muncitorilor de la uzinele Tractorul a caror arestare a urmarit-o personal. Razvan Rab intra in MAE in 1998 si, imediat, este trimis ca atasat la Viena. Tanar celibatar, domnul Rab este mai preocupat de aventurile amoroase decat de diplomatie. Una dintre cuceriri, Florentina Voicu de la misiunea permanenta, avand un temperament mai vulcanic, incearca sa-i aplice o corectie fizica pentru nerespectarea promisiunii de a o lua in casatorie si, nefiind suficient de puternica, apeleaza la politia austriaca. Ambasadorul Neamtu trece cu vederea informarea pe care o primeste de la externele austriece. Domnul Rab si domnisoara Voicu recidiveaza, insa, de data aceasta in public si ambasadorul Neamtu este nevoit sa informeze MAE de arestarea diplomatilor scandalagii. Domnul Razvan Ungureanu, la acea data secretar de stat in MAE, trimite o comisie de ancheta din care face parte si Cristian Diaconescu, comisie care decide rechemarea vinovatilor. Cam aceasta a fost pedeapsa desi, in mod normal, cei doi ar fi trebuit sa paraseasca ministerul, numai ca apartenenta la nomenclatura functioneaza si astazi ca un adevarat scut.
Andrei Gheorghe Magheru
Trebuie inclus in aceasta lista ca exemplul perfect al intrepatrunderii structurilor de informatii cu cele ale ministerului Afacerilor Externe. Anul 1991 il gaseste pe Magheru secretar I la ambasada din Paris. Fostul translator de limba franceza, prezentator charismatic al festivalurilor de muzica usoara de la Brasov, pe vremea lui Ceausescu, a ajuns in 1996 ambasador, reprezentantul personal al presedintelui Ion Iliescu la Consiliul Francofoniei si consilier pe probleme diplomatice in ministerul Culturii si Cultelor. Desi cotidianul "Evenimentul Zilei" ii publica, in iunie 2004, scrisorile de informator al securitatii, ajunge in timp record ambasador, Delegat permanent al Romaniei pe langa UNESCO. Interesant este ca, prin luna septembrie, la Paris soseste Marcel Alexandru, director adjunct la Serviciul de Informatii Externe, cadru de nadejde al DIE, care s-a deplasat in capitala Frantei pentru a-i acorda sprijin nou-numitului ambasador la UNESCO. De altfel, este evident ca DIE si urmasul sau SIE au manifestat dintotdeauna mult interes pentru organizatia pentru cultura si stiinta deoarece predecesorul meu, domnul Dan Haulica a petrecut netulburat 11 ani la UNESCO si era, ce coincidenta, intim cu generalul Mihai Caraman pe care l-a consiliat ajutandu-l sa-si inchege una dintre cele mai prestigioase colectii particulare de arta din Romania.
Lista ar putea continua cu veteranii Marcel Dinu, Constantin Ene, Gheorghe Tinca, "profesor doctor inginer" Aurel Preda, 66 de ani, consilier din 1990, Ilie Ivan, 66 de ani, consilier din iunie 1990 al caror principal defect nu este varsta ci incapacitatea de a se adapta noilor vremuri. Sau cu Anca Opris care de la Revolutie s-a eternizat la ambasada de la Paris pentru nu se stie ce merite, sau cu domnul consul de la New York Nino Pavoni, nasul fiului lui Geoana, care uitase la un moment dat sa se mai intoarca in tara dupa evenimentele din 1989 sau cu domnul Mihnea Motoc, ambasadorul nostru la ONU, care gaseste stramt apartamentul din cladirea de 24 de etaje a misiunii si ocupa un apartament in noul Trump Tower, care costa Romania 15000 de dolari pe luna si multi altii ascunsi in toate cotloanele ministerului si care confunda diplomatia cu propriul interes sau confort.
Un singur sfat ii pot da domnului Razvan Ungureanu, in tentativa sa de reformare a Ministerului Afacerilor Externe, sa tina seama de proverbul care spune ca: "Pestele de la cap se impute si se curata de la coada!"

---

Despre autor: