Atacul preturilor

Rata inflatiei a fost, in luna ianuarie, de 0,8%, cu 0,2 puncte procentuale mai mult fata de nivelul din luna decembrie 2004, cresterea fiind determinata, in special, de majorarile de preturi la utilitati, se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statistica (INS). Rata inflatiei raportata la luna ianuarie a anului trecut a fost de 8,9%. Comparativ cu luna decembrie 2004, preturile marfurilor nealimentare au avansat cu 1,3%, in timp ce tarifele serviciilor s-au majorat cu 0,6%, iar marfurile alimentare s-au scumpit cu 0,4%. Potrivit datelor INS, principalele elemente care au dus la cresterea indicelui preturilor de consum au fost majorarile tarifelor reglementate la utilitati, cu 5% la gazele naturale si cu 4,4% la energia electrica, in vreme ce pretul energiei termice nu a fost modificat. Cresterile de preturi la combustibili si utilitati au influentat si tarifele de transport. In cazul transporturilor urbane, preturile au avansat cu 1,9%, iar la transporturile interurbane au fost consemnate cresteri de 1,3% la abonamentele auto si 1,1% la transportul rutier, dar tarifele feroviare s-au mentinut neschimbate.
De remarcat, o majorare, in luna ianuarie, de 5% a pretului gazelor si de 4,4% la energie electrica a determinat o inflatiei de 0,8%. In aprilie va urma o noua majorare a tarifelor la utilitati. Conform acordului cu FMI, graficul de majorare a accizelor va fi devansat de la 1 iulie la 1 aprilie. Pretul energiei electrice va creste cu 2,5-5%, iar cel al gazelor naturale cu 25%. Astfel, pretul unui metru cub de gaz va fi de 95 dolari de la 1 aprilie, de 105 dolari de la 1 iulie si 110 dolari de la 1 octombrie. Tot din aprilie ar urma ca Banca Nationala sa liberalizeze contul de capital (ceea ce presupune o afluenta mare de bani pe piata romaneasca). Bani mai multi pe piata, cresterea tarifelor la utilitati, majorarea accizelor (care implica majorarea preturilor) conduc, implicit, la o crestere a preturilor la, practic, toate celelalte produse, de la paine, la apa si patrunjel, adica la o crestere a inflatiei stabilita pentru acest an.
Deficit bugetar obligatoriu sub 0,5%
Pentru ca inflatia sa ramana, in acest an, in jurul valorii de 7% sunt necesare mai multe masuri. Una dintre ele, convenita cu FMI, se refera la reducerea deficitului bugetar la maximum 0,5% din PIB. Adica Executivul va trebui sa-si creasca veniturile la buget, dar sa si scada cheltuielile. In urma negocierilor cu FMI 6000 de mineri vor fi disponibilizati, vor fi reduse si subventiile si transferurile, se vor diminua cheltuielile de capital si creditele externe. Daca deficitul bugetar nu se va limita la 0,5% din PIB, inflatia ar putea ajunge la 12-13%, opina, recent, fostul ministru al Finantelor, Mihai Tanasescu. Pentru a tinti inflatia, autoritatile sunt obligate sa ia si alte masuri, una dintre acestea referindu-se la domolirea consumului. In acest sens, s-a hotarat ca majorarea salariala in cele 53 de companii de stat monitorizate sa fie de maximum 4%, salariul mediu pe economie urmand sa fie fi in 2005 de numai 244 euro. In plus, Banca Nationala va cauta, prin politici monetare, sa limiteze inflatia. Astfel, pentru a domoli consumul, BNR se poate gandi la restrictionarea creditului, fie prin marirea dobanzii de referinta (ceea ce va antrena cresterea dobanzilor la imprumuturile facute la bancile comerciale), fie prin cresterea rezervei minime obligatorii a bancilor (ceea ce va "scoate" banii de pe piata). In prezent, pe piata romaneasca este un surplus de valuta: de la Banca Mondiala, de la Uniunea Europeana, din privatizari, dar si de la romanii care muncesc in strainatate. In aceste conditii, pentru a limita inflatia, BNR forteaza dezinflatia prin aprecierea monedei nationale. De altfel, se pare ca Guvernul nu a acceptat o majorare a TVA (care se calculeaza in lei), ci a accizelor, tocmai pentru ca acestea se calculeaza in euro, iar influenta in pretul final este mai mica. Adica se limiteaza inflatia.

---

Despre autor: