Reuters apreciaza ca acordul de coalitie dintre cele doua partide traditional adversare permite implementarea politicilor necesare pentru a contracara criza economica si ofera o "sansa de stabilitate politica", pentru ca impreuna cele doua partide controleaza 70% din Parlament.

Totusi, coalitia va fi marcata de diferente ideologice, iar conflictele ar putea ameninta eforturile pentru evitarea crizei financiare si diminua eforturile Romaniei de a combate coruptia, problema endemica ce ingrijoreaza Bruxelles-ul.

Ambele partide au promis sa se concentreze rapid pe masuri pentru asigurarea stabilitatii economice, asigurand, in acelasi timp, protectie sociala celor defavorizati. Prima provocare pentru guvernul care va fi format pe baza acestei coalitii va fi sa pregateasca un proiect de buget pentru anul viitor si sa convinga pietele financiare ca politicile sale fiscale vor fi suficient de restrictive incat sa tina sub control deficitele.

Acest lucru va fi insa dificil de realizat, din cauza amplelor promisiuni facute de ambele partide inainte de alegeri, ca si din cauza planificarii fiscale deficitare a actualului guvern si a unei probabile scaderi a veniturilor incasate din impozite.

Economia romaneasca isi incetineste ritmul de crestere dupa ani de dezvoltare puternica, cea mai mare din UE de anul acesta, reaminteste Reuters, iar multi economisti avertizeaza ca Bucurestiul ar putea avea nevoie de ajutor din afara, poate de la FMI, pentru a-si stabiliza situatia financiara. Ambele partide au anuntat ca au obiectivul de a pastra deficitul fiscal sub pragul recomandant de UE de 3% din PIB, dar potrivit unor analisti, coalitia de centru-stanga s-ar putea confrunta cu tulburari sociale, pentru ca salariile nu au mai crescut, iar locurile de munca dispar.

Un alt test pentru coalitie va fi numirea ministrului justitiei, analistii spunand ca numirea unui independent precum Monica Macovei ar fi un semnal ca reformele din domeniu vor continua. Macovei este creditata cu reformarea sistemului judiciar romanesc si infiintarea unor institutii pentru combaterea coruptiei, reaminteste Reuters, citat de NewsIn

Agentia France-Presse observa ca formarea unei asemenea coalitii de guvernare ar fi fost imposibil de imaginat in urma cu cateva saptamani, cele doua partide fiind adversare vehemente inca din anii '90.

Clasate aproape la egalitate in urma alegerilor din 30 octombrie, PSD si PD-L au impreuna 329 din cele 471 de mandate din noul Parlament. Potrivit acordului de coalitie intitulat "Parteneriat pentru Romania", social-democratii si liberal-democratii isi iau angajamentul de a "asigura stabilitatea economica a tarii, de a proteja locurile de munca, de a creste treptat puterea de cumparare si de a garanta independenta justitiei". Acordul prevede, in plus, ca cele doua partide vor avea candidati diferiti la alegerile prezidentiale din noiembrie 2009, mai subliniaza AFP.

In timp ce Basescu si-a anuntat deja intentia de a candida pentru un al doilea mandat, PSD se temea ca marja sa de manevra in vederea acestui scrutin va fi limitata de o coalitie cu PD-L.

Citeste si:

Acordul dintre fostii rivali social-democrati si democrat-liberali a generat scrasnete de dinti in ambele tabere, mai remarca agentia de presa franceza. Printre cei care si-au exprimat rezerve, fostul presedinte Ion Iliescu a apreciat ca soarta acestei coalitii va depinde in special de "capacitatea lui Basescu de a respecta pozitia" de neutralitate pe care o prevede Constitutia.

Pentru a-si justifica decizia de a trece peste divergentele doctrinare sau de alta natura, cele doua partide au subliniat seriozitatea amenintarii criztei economice. De altfel, remarca AFP, cele doua partide au mai guvernat impreuna la inceputul anilor '90, cand formau Frontul Salvarii Nationale (FSN). FSN preluase puterea dupa revolutia anticomunista din decembrie 1989, inainte de a se scinda in primavara anului 1992, reaminteste agentia franceza.

Bloomberg comenteaza ca acordul fortat dintre cele doua partide provoaca incertitudine in ceea ce priveste pachetul de stimulare a economiei anuntat luna trecuta, care ar fi trebuit sa intre in vigoare in ianuarie. Leul s-a depreciat cu aproape 12% fata de euro si cu mai mult de 23% fata de dolar in ultimul an, pe masura ce investitorii straini isi retrag banii din tarile considerate riscante din punct de vedere al investitiilor, iar indicele bursier BET a scazut cu aproape 69%.

Pe de alta parte, in ultimele luni, companii mari precum Dacia SA, Kraft Romania SA si Arcelor Mittal Romania au anuntat reduceri ale productiei sau concedieri, accentuand temerile privind o crestere a somajului si o scadere a investitiilor straine in Romania anul viitor, reaminteste Bloomberg.

In aceste conditii, liberal-democratii si social-democratii spun ca au convenit asupra politicilor economice de urmat, inclusiv pastrarea cotei unice de impozitare de 16% si investitii in infrastructura si sectorul social. "Scopul nostru este sa pastram locurile de munca, sa pastram cota unica de impozitare si sa continuam reformele din justitie si sanatate", a declarat presedintele PD-L Emil Boc.

Guvernul format de cele doua partide, ce va fi condus de liberalul Theodor Stolojan, va fi supus confirmarii Parlamentului in 22 decembrie.

In lumina dificultatilor asteptate din cauza crizei financiare, cele doua partide mari din Romania au decis sa lase deoparte rivalitatile politice, scrie si agentia germana DPA, remarcand totusi ca vor avea candidati diferiti la alegerile prezidentiale din 2009.

Pentru prima oara dupa 12 ani, Uniunea Democratica a Maghiarilor din Romania (UDMR), care a avut 6% din voturi, nu va participa la guvernare, la insistentele PSD-ului. Romania are o minoritatea maghiara de 1,4 milioane de persoane, iar participarea UDMR la guvernare era considerata de multi un factor esential pentru mentinerea bunelor relatii intre romani si maghiari, adauga DPA.

Presedintele PD-L Emil Boc a anuntat ca obiectivele principale ale coalitiei vor fi crearea de locuri de munca si crestere puterii de cumparare, precum si continuarea reformelor in justitie. Acest ultim punct s-ar putea insa dovedi dificil cu PSD la guvernare, partid care, pana in prezent, a rezistat cererilor europene de reformare a sistemului judiciar. Mai multi lideri ai partidului sunt vizati de anchete pentru coruptie, incheie DPA.