In urma cu 67 de ani, Nord-Vestul Ardealului a sangerat dureros. Dictatul de la Viena, semnat la 30 august 1940, a dat posibilitatea autoritatilor horthyste sa comita atrocitati inimaginabile in randul romanilor. Sute de persoane au fost omorate pentru ca vorbeau limba romana. Ranile de atunci continua sa sangereze si acum, in timp ce unele cercuri nationalist -sovine maghiare fac eforturi disperate pentru a-i reabilita pe cei pe care justitia i-a declarat criminali de razboi.
De Ziua Nationala a Refugiatilor, care e marcata in fiecare an la data de 2 septembrie, la Muresenii de Campie va avea loc dezvelirea si sfintirea Monumentului Martirilor Neamului, ucisi prin impuscare la 23/24 septembrie 1940 de catre trupele horthyste, la ordinul grofului Wass Albert. Manifestarea va fi precedata de alte actiuni comemorative ce vor avea loc in localitatile taga si Sucutard, unde in septembrie 1940 zeci de romani au fost victimele atrocitatilor horthyste.

Crimele, comandate de groful Wass Albert

Conform sentintei Tribunalului Poporului Cluj din, in 13 martie 1946, Wass i-a ordona t, in luna septembrie 1940, locotenentului Pakucs sa execute cinci oameni din Sucutard: fostul primar roman, Petru Marginean, Iosif Moldovan, surorile Estera si Rozalia Mihaly, precum si Ioan Cot. Primarul a fost eliberat, dar ceilalai au fost executati pe 22 septembrie 1940. Trupurile au fost ingropate intr-o groapa comuna, pe raza comunei taga. Satenii care le-au deshumat, sase ani mai tarziu, spun ca cele doua femei erau asezate pe spate, iar cei doi barbati deasupra lor. Sentinta Tribunalului Poporului mai arata ca Wass Albert a dispus asasinarea preotului greco-catolic Andrei Bujor din Mureseniii de Campie si a familiei acestuia. Alti 11 oameni au fost executati in casa parohiala, dupa care au fost ingropati intr-o groapa comuna sapata in curtea casei. De precizat este faptul ca instrumentarea cauzei in care Wass Albert era acuzat de instigarea la uciderea mai multor romani s-a facut in aceeasi perioada cu procesul maresalului Ion Antonescu.
Sentinta Tribunalului Poporului de la Cluj a fost confirmata de Tribunalul International pentru Crime de Razboi. Prin sentinta din 1946, Wass Albert era considerat "criminal de razboi", hotararea Tribunalului Poporului Cluj nefiind schimbata nici pana in prezent. Cei care pun la indoiala vinovatia lui Wass Albert, un adevarat terorist al toamnei anului 1940, pot vedea arhiva SRI, fond P, dosar 40022, vol. 3, p. 1-64.