Sfintii 40 de Mucenici: Ce TREBUIE sa faci astazi pentru a avea spor la BANI

Obiceiul de a bea de Mucenici 40 sau 44 de pahare cu vin, la inceputul anului agrar, este o reminescenta a sarbatorilor bahice ale Antichitatii. Oamenii credeau ca vinul baut de Macinici se transforma, de-a lungul anului, in sange si putere de munca. Daca cineva nu putea sa bea 40 de pahare cu vin, trebuia sa guste sau cel putin sa fie stropit cu vin. Numarul paharelor de vin baute ar corespunde cu numarul Sfintilor Mucenici din Sevastia, care poarta diferite nume, in functie de zona - Mosi, Sfinti, Sfintisori sau Macinici.

Potrivit credintei populare in aceasta zi nu trebuie sa dai bani cu imprumut.

Se impart bucate in memoria rudelor decedate.

Pentru a avea spor la bani, barbatii mananca seminte, iar unitatea de masura este lingura: la un pahar de vin se consuma o lingura de seminte de floarea-soarelui sau de dovleac.

Cei 40 de mucenici, originari din Capadocia (Asia Mica), erau ostasi in Legiunea a XII-a Fulminata, stationata la Melitene (Armenia) si condusa de guvernatorul Agricola. Imparatul Licinius, dupa ce in anul 313 a semnat impreuna cu Sfantul Constantin cel Mare, cumnatul sau, Edictul de la Mediolanum (Milano de astazi), prin care se acorda libertate religioasa crestinilor, a pornit o prigoana impotriva crestinilor din partea de rasarit a Imperiului Roman, in urma unui conflict de interese cu augustul Occidentului.

In aceasta zi gospodinele prepara mucenici, care pot fi pregatiti ca o prajitura cu miez de nuca si miere sau un aluat in forma cifrei opt, fiert in apa cu mirodenii si nuca. Mucenicii se impart la rude, vecini, oameni sarmani, pentru pomenirea celor morti, dar si pentru belsugul viitoarelor recolte.

Incinerarea simbolica a spiritului iernii si renasterea spiritului verii se realizeaza, simbolic, prin aprinderea focurilor rituale, in dimineata zilei de Macinici, 9 martie, echinoctiul de primavara pe stil vechi.

De secole, se spune ca, daca ploua in aceasta zi, va ploua si in ziua de Pasti. Insa, daca tuna in timpul zilei, este un semn bun: va urma o vara favorabila culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decat spera gospodarii, scrie MEDIAFAX.

In aceasta zi femeile stropesc obiectele din gospodarie cu agheasma cu un pamatuf de busuioc: vasele in care gatesc de post, apoi pe cele folosite la prepararea bucatelor pentru sarbatorile de familie, lucrurile de imbracaminte si proviziliile din camara, pentru a avea hrana pana la recolta urmatoare.