8 curiozitati despre alegerile din SUA. Cum isi aleg americanii presedintele

Hillary Clinton e prima femeie care ajunge in finala pentru Casa Alba din partea unui mare partid, dar nu e nicidecum prima femeie care candideaza la presedintia Statelor Unite. Premiera avea sa o marcheze in urma cu aproape 150 de ani Victoria Woodhull. In 1872. Unii spun ca nu era o candidatura valida pentru ca tanara Victoria nu avea inca 35 de ani, varsta minima legala, dar nici nu s-a mai ajuns la aceasta dezbatere. Voturile pentru celebra si controversata sufrageta nici macar nu au fost contorizate. Erau prea putine. Dar Victoria este cea care a spart gheata mult inainte ca femeile in America sa aiba macar dreptul de sa voteze, scrie Digi24.ro.

Putini stiu ca Donald Trump, candidatul republican la presidintie, a fost democrat aproape 10 ani. Chiar si democrat fiind, el a sustinut pe atunci la alegeri un republican. De altfel, Trump a fost inscris in mai multe partide, printre care se numara si Partidul Reformator. In 2008 era democrat cand hotaraste sa sustina la Presedintie un republican. Un an mai tarziu, trece oficial inapoi la republicani pentru ca in 2011 sa plece si sa se declare independent. Pentru doar 5 luni. In 2012 se intoarce in Partidul Republican promitand ca acolo va ramane, mai scrie digi24.ro.

Alegerile din anul 2000 au fost, de departe, unele dintre cele mai tensonate din istoria SUA. Candidatii la Presedintie au fost candidatul republican George W. Bush, atunci guvernator al statului Texas si candidatul democrat Al Gore, atunci vicepresedinte al Statelor Unite. Desi alegerile de atunci au avut loc pe 7 noiembrie, rezultatul final a fost cunoscut abia de 13 decembrie. Desi voturile populatiei au fost cu 500.000 mai multe in favoarea lui Al Gore, Bush a castigat alegerile prezidentiale prin decizia Curtii Supreme, care a anulat decizia Curtii Supreme din Florida de renumarare a voturilor, ceea ce i-a asigurat acestuia o majoritate stransa in Colegiul electoral (271 voturi pentru, 266 impotriva).

Americanii voteaza pentru presedintele si vicepresedintele SUA de-a lungul unui teritoriu imens, cu patru fuse orare. Orele de deschidere a centrelor de vot sunt stabilite de oficialitatile locale, in unele state din estul SUA votul urmand sa inceapa la ora locala 6:00 (11:00 GMT). In plus, milioane de cetateni americani au votat deja in 34 de state care permit votul anticipat sau prin e-mail.

Primele sectiile de votare se vor inchide pe coasta de est a SUA, incepand cu ora locala 07:00 (00:00 GMT, miercuri) si ultimele se vor inchide in Alaska, miercuri, la ora 6:00 GMT, iar retelele de televiziune americane vor anunta rezultatele in fiecare stat.

In vreme ce Hillary Clinton ar putea deveni prima femeie-presedinte din istoria SUA, Donald Trump ar putea stabili si el un record, dar la capitolul varsta.

Daca va castiga, Trump, care a implinit 70 de ani, ar fi cel mai batran presedinte al Statelor Unite ale Americii. De precizat ca Hillary Clinton nu a implinit inca 70 de ani, iar Ronald Reagan nu implinise aseasta varsta la investirea in functie.

Cel mai tanar presedinte a fost Bill Clinton care, in anul 1992 cand a fost ales presedinte, avea 46 de ani.

Alegerile prezidenţiale americane sunt mereu în noiembrie şi mereu marţi. De 171 de ani încoace, prin lege. Trebuie să fie negreşit ziua de marţi de după prima zi de luni din noiembrie. Aceasta zi a fost aleasa in anul 1845 si a fost propusa deoarece americanii, in mare parte agricultori, au vrut o zi care sa nu fie de targ sau de mers la biserica.

Orice cetatean american care a implinit 18 ani poate vota. Numarul alegatorilor eligibili este estimat la 225,8 milioane, dar au dreptul sa voteze doar cei care se inregistreaza in prealabil, scrie Reuters, potrivit Agerpres.

In cazul in care Hillary Clinton va avea castig de cauza, ea va deveni prima femeie-presedinte din istoria SUA. In plus, ar mai bifa un record: le-ar oferi democratilor un al treilea mandat consecutiv, lucru nemaiintalnit de la Franklin Roosevelt, singurul presedinte din istoria Statelor Unite care a fost investit in functie pentru patru mandate consecutive, din 1933 pana in 1945.