Social26 Aprilie 202008:05de Violeta Olteanu

Lectura de 2 minute

A murit Prinţul Mihai Dimitrie Sturdza, a anunțat directorul general al Institutului Cultural Român (ICR), Filip-Lucian Iorga-Bărbulescu într-o postare pe pagina sa de Facebook. Acesta avea 86 de ani.

"O veste teribil de tristă vine de la Paris. A trecut la cele veşnice prinţul Mihai Dim. Sturdza, un mare aristocrat român şi un mare genealogist. L-am cunoscut în timpul facultăţii, am colaborat cu texte şi fotografii la Enciclopedia familiilor boiereşti, ne-am întâlnit de nenumărate ori, la Paris şi la Bucureşti, la evenimente ştiinţifice, lansări de carte, cafele sau sindrofii mondene (...) I-am admirat întotdeauna sobrietatea şi hărnicia, pasiunea şi spiritul de sacrificiu cu care şi-a dedicat ultimele decenii din viaţă recuperării istoriei boierimii române. Cu câteva zile înainte de Sfintele Paşti, am vorbit la telefon. Era niţel necăjit din cauza drumului pe care o ia omenirea, obligată de coronavirus, şi se temea că nimic nu va mai fi 'ca înainte'. Cu toate astea, lucra în continuare la Enciclopedia lui şi visa să vadă noi volume apărute.

În memoria Prinţului Sturdza, am nădejdea că visul lui va merge mai departe. Dumnezeu să-l odihnească în pace!", a scris Filip-Lucian Iorga-Bărbulescu pe pagina sa de Facebook.

Mihai Dimitrie Sturdza s-a născut în 1934 și este strănepotul lui Mihail Sturdza domnitor al Moldovei (1834-1849). A urmat studiile primare şi liceale la Iaşi şi Bucureşti.

În 1952, în timpul represiunii comuniste, a fost arestat și primit o condamnare administrativă de trei ani, fără judecată A fost închis, alături de alţi tineri din familii istorice româneşti. A stat în Jilava, apoi în lagărul de triere Ghencea şi în lagărele de muncă forţată de la Bicaz şi de la Oneşti. A fost eliberat în 1954.

Citeste si:
Madonna, infectată cu noul coronavirus. Care este mesajul transmis...
Madonna, infectată cu noul...

A studiat limba italiană, la Facultatea de Filologie din Bucureşti și a lucrat ca învăţător, la şcoala din comuna Merenii de Jos (astăzi în judeţul Teleorman), apoi ca traducător de documentaţie tehnică la un institut de cercetare din Bucureşti.

În 1964 a plecat în exil şi s-a stabilit la Paris. A devenit unul dintre cei mai respectaţi genealogişti români şi a publicat lucrări precum “Dictionnaire historique et généalogique des grandes familles de Grèce, d’Albanie et de Constantinople” (Paris, 1983 şi 1999; volum premiat de Academia Internaţională de Heraldică şi Genealogie) şi “Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Enciclopedie istorică, genealogică şi biografică” (Editurile Simetria şi Corint, 2004-prezent, cinci volume masive publicate, litere A-E).



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.