Studiu: Romania, tara unde rata de incarcerare a scazut cel mai mult intre 2016-2018

Scaderea generala a ratei de incarcerare continua o tendinta inceputa in 2012. In 27 de administratii penitenciare, reducerea acestei rate - indicator stabilit in principal prin lungimea termenelor de detentie - a fost insotita in 2018 de o scadere a duratei medii de incarcerare in Europa, de la 8,8 la 8,2 luni (-6,8%).

Prin contrast insa, proportia de detinuti inchisi in asteptarea procesului a crescut de la 17,4% la 22,4% din populatia totala a penitenciarelor.

Tarile unde rata de incarcerare a scazut cel mai mult au fost Romania (-16%), Bulgaria (-15%), Norvegia (-11,6), Finlanda (-9,9%) si Macedonia de Nord (-9,7%), urmate de Armenia (-8,7%), Letonia (-8,4%), Luxemburg (-7,1%), Estonia (-5,7%) si Cipru (-5,5%). Pe de alta parte, ratele de incarcerare au crescut cel mai mult in Islanda (+25,4%), Italia (+7,5), Olanda (+5,9%), Danemarca (+5,8%) si Muntenegru (+5,5%).

Tari cu rata de incarcerare ridicata

Tarile unde rata de incarcerare este deosebit de ridicata raman Rusia (418,3 detinuti la 100.000 de locuitori), Georgia (252,2), Azerbaidjan (235), Lituania (234,9), Republica Moldova (215,2), Republica Ceha (208,8), Letonia (194,6), Polonia (194,4) si Estonia (191,4). Fara a lua in considerare tarile cu mai putin de 300.000 de locuitori, ratele cele mai scazute de incarcerare au fost constatate in Islanda (46,8), Finlanda (51,1), Olanda (54,4), Suedia (56,5), Danemarca (63,2), Slovenia (61,1) si Norvegia (65,4).

Densitatea populatiei din penitenciare, un indicator de posibila suprapopulare, a ramas relativ stabila, a consemnat CoE. Conform datelor furnizate de statele membre, per total 91,4 din 100 de locuri disponibile in inchisori au fost ocupate in intervalul analizat, cu putin mai mult fata de rezultatul din 2016 (91,1). Totusi, situatia variaza de la o tara la alta si poate varia in mare masura intre diferite inchisori din aceeasi tara, scrie Agerpres.

Citeste si:

Studiu Infografic: Profilul clienților sistemelor fotovoltaice în...

Conform CoE, opt tari au inregistrat o problema generala de suprapopulare a inchisorilor: Macedonia de Nord (122,3), Romania (120,5), Franta (116,3), Italia (115), Republica Moldova (113,4), Serbia (109,2), Portugalia (105,9) si Republica Ceha (105,6). Alte patru aveau o densitate a populatiei din penitenciare de peste 100 de detinuti la 100 de locuri: Grecia (101), Austria (100,7), Slovenia (100,5) si Danemarca (100,5).

Raportul mai arata ca in 2018 peste o treime din detinutii din Europa se aflau dupa gratii pentru fapte legate de violenta, intre care omucidere (13,1% dintre detinuti), atac si vatamare corporala (5,1%), viol si alte infractiuni cu caracter sexual (7,5%) si jaf (10,5%). Aproape 3 din 100 de detinuti erau condamnati pentru incalcarea legislatiei rutiere si cu putin mai multi pentru infractiuni cu caracter economic si financiar (3,8%).

Citeste si:

Ratele creditelor ipotecare legate de ROBOR și IRCC au crescut...

Infractiunile legate de droguri si furturile au ramas principalul motiv de incarcerare, dar proportia celor inchisi pentru furt a scazut cu 15%, in timp ce a celor inchisi pentru fapte legate de droguri a crescut cu 9,7%. Proportia celor condamnati la inchisoare pentru infractiuni legate de narcotice era deosebit de ridicata (adica peste un sfert din totalul detinutilor) in Letonia, Georgia, Grecia, Italia, Cipru, Azerbaidjan, Estonia si Islanda.

Proportia de detinuti straini a scazut cu 4,8%

In fine, documentul mai consemneaza ca proportia de detinuti straini a scazut cu 4,8% (de la 16,7% din totalul populatiei din penitenciare in 2016 la 15,9% in 2018), continuand tendinta de scadere constatata in anii anteriori. Totusi, se mentin diferente semnificative intre tari: in 15 state, in principal din Europa de nord si de vest, strainii reprezentau peste 25% din totalul detinutilor, in timp ce in 12 state din Europa centrala si de est aceasta proportie era de sub 5%.

Citeste si:

Prima aparitie publica a lui Dragnea de la incarcerare. Fostul...

Studiul SPACE este realizat pentru Consiliul Europei de Universitatea din Lausanne, iar cel actual, SPACE 1 2018, contine informatii dintr-un numar de 44 din 52 de administratii penitenciare din cele 47 de state membre ale CoE, datele fiind exprimate in valori mediane. In mod exceptional, actualul studiu a luat in calcul date culese intre 1 septembrie 2016 si 31 ianuarie 2018, in timp ce studiile anterioare au luat ca punct de referinta doar data de 1 septembrie.

De mentionat de asemenea ca s-au putut face comparatiile intre 2016 si 2018 numai pentru cele 44 de administratii penitenciare care au raspuns la amandoua studiile si ca raportul nu contine date din Albania, Belgia, Bosnia-Hertegovina, Ungaria, Malta, Turcia si Ucraina.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe