Scrisoarea unui pacient care a primit rinichii unui roman in moarte cerebrala: Compar acest gest cu al unui erou

Iata continutul scrisorii:

"Stimati Domni,

La 11 noiembrie 2018, in viata mea s-a produs un eveniment major generat de transplantul de rinichi prelevat de la un donator, declarat in moarte cerebrala, la un spital din Oradea. Cu acordului familiei si dupa derularea procedurilor legale,cei doi rinichi au fost prelevati de catre o echipa medicala de la Spitalul ,,C.I.Parhon" din Iasi, pentru a fi transplantati unor potentiali primitori compatibili de pe lista de asteptare. Dupa un riguros proces de evaluare, am fost selectat ca primitor de grefa renala.

Operatia a fost realizata cu succes in cadrul Compartimentului de transplant renal al spitalului de catre o echipa medicala, de inalta competenta profesionala, coordonata de Dl. Profesor doctor Adrian Constantin Covic.

Astfel, la 65 de ani, dupa trei ani de hemodializa, de trei ori pe saptamana, cate patru ore pe sedinta, la un centru din Botosani, am inceput o viata noua care mi-a redat echilibrul fizic si psihic odata cu libertatea de miscare.

Acest lucru nu ar fi fost posibil fara acordul membrilor familiei donatorului carora le multumesc din suflet. Sunt putine cuvintele care sa exprime sentimentele profunde si multumirea pentru acest gest nobil. Inteleg ca o astfel de decizie este greu de luat, in momentele grele ale despartirii de cei dragi. Sunt convins ca astfel de hotarari apartin persoanelor cu caractere puternice si cu viziune civica pozitiva. In bucuria mea rezervata, apreciez decizia familiei de a prelungi viata celui drag prin organele care vor continua sa traiasca in alte corpuri vii. In ce ma priveste, compar acest gest cu al unui erou care nu renunta la viata inainte de a mai face o fapta de vitejie.

Din pacate normele deontologice medicale nu-mi permit sa cunosc mai multe detalii despre donator, de aceea, si eu, doresc sa raman in aceeasi situatie. Datoria mea prezenta si viitoare este de a ingriji aceasta podoaba cat mai mult timp si de a cinsti memoria celui care mi-a daruit-o.

Asigur familia indoliata ca ori de cate ori voi avea prilejul voi aprinde o lumanare si ma voi ruga la Dumnezeu sa-i odihneasca in pace sufletul sau bun.

Doresc familiei puterea necesara pentru a depasi aceste clipe grele, multa sanatate si viata lunga.

Cu drag si recunostinta,
A.C".