Alegerile anticipate in Romania nu pot fi organizate, potrivit Constitutiei, decat in cazul in care doua propuneri de Executiv sunt respinse de catre Parlament in termen de 60 de zile una de cealalta, iar presedintele Romaniei solicita celor doua Camere dizolvarea Parlamentului.

Astfel, singura situatie prevazuta de Constitutie pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului. Acest lucru se poate realiza, potrivit articolului 89 din Constitutie, doar "dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare" de catre presedintele Romaniei. Presedintele "poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura".

Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate, nici dupa respingerea in Parlament a doua propuneri de Guvern, decat daca presedintele Romaniei solicita expres acest lucru, dupa intrunirea conditiilor constitutionale. Pentru a se ajunge intr-o astfel de situatie este, astfel, nevoie de consens la nivelul Parlamentului, pentru respingerea a doua nominalizari de "sacrificiu", asa cum anunta si liderul PNL Alina Gorghiu, care a vorbit despre "un acord politic". In acest caz, cel mai greu cuvant de spus il va avea PSD - condus de Liviu Dragnea - fiind partidul cu cel mai mare numar de parlamentari, respectiv 200 (fara UNPR). Pentru a trece un Guvern, este nevoie de 276 de voturi. Dragnea a spus deja ca PSD nu vrea alegeri anticipate si ii va face presedintelui Iohannis o propunere de premier.

Pe de alta parte, Constitutia mai prevede si faptul ca Parlamentul nu poate fi dizolvat decat o singura data in cursul unui an si nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romaniei si nici in timpul starii de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, scrie MEDIAFAX.

Singura situatie in care Parlamentul a respins o propunere de prim-ministru a fost in noiembrie 2009, cand Traian Basescu l-a propus pe economistul Lucian Croitoru pentru a conduce Guvernul. Ulterior, Traian Basescu l-a propus pe Liviu Negoita, insa aceasta a doua nominalizare nu a mai ajuns la votul Parlamentului, dupa ce opozitia reusise sa blocheze audierea ministrilor in sedinta conducerii celor doua Camere. Premier a fost validat apoi de Parlament liderul PDL Emil Boc.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.