Ce este urticaria și de ce apare?

Este indicat să consulți un medic specialist în special atunci când reacția cutanată este severă sau papulele rămân vizibile pentru mai mult de câteva zile. Ajutorul medical de urgență este necesar atunci când apariția papulelor specifice este parte componentă a unei reacții alergice. [1] În continuare, poți afla mai multe despre manifestările urticariei și motivele pentru care apare.

Ce este urticaria?

Despre urticarie trebuie menționat că aparține categoriei de afecțiuni inflamatorii ale pielii și este definită de prezența unor plăci eritematoase (pete de culoare roșie), edematoase (umflate datorită acumulării de fluide), pruriginoase (cauzatoare de prurit sau mâncărime) și tranzitorii care acoperă atât pielea, cât și membranele mucoase. Este o boală care afectează toate categoriile de vârstă și ambele sexe, dar este ușor mai frecventă la adulții tineri. [3]

La un procent între 40 și 50% din pacienți, urticaria este însoțită și de angioedem - umflături dureroase în zona ochilor, obrajilor sau buzelor. Când se manifestă independent, urticaria este prezentă în 40% din cazuri, iar angioedemul în 20% din situații. [3] Totodată, urticaria dezvoltată poate fi de mai multe tipuri.

În funcție de durată, se poate distinge urticaria:

• Acută - simptomele durează mai puțin de șase săptămâni;




• Cronică - se manifestă pentru mai mult de șase săptămâni. [2]

Dacă se ia în considerare modul de manifestare, urticaria poate fi:

• Inductibilă - simptomele sunt induse de un declanșator specific, precum temperaturile scăzute în cazul urticariei la frig;




• Spontană - manifestările experimentate apar subit și nu par a avea o cauză anume. [2]

Urticaria spontană este mai comună decât cea inductibilă, dar ambele pot fi diagnosticate în același timp în cazul unui singur pacient.

Cauzele comune

Există multiple cauze care pot fi responsabile pentru apariția urticariei. Comune sunt:

• Medicamentele - toate pot cauza urticarie, dar mai frecvent asociate cu acest efect advers sunt antibioticele, anti-inflamatoarele, contraceptivele orale și anumiți hormoni sintetici;




• Unele alimente - acestea, inclusiv conservanții pe care îi pot conține, conduc deseori la urticarie, în special nucile, ouăle, peștele, fructele de mare, ciocolata, carnea, anumite fructe și legume, ciupercile și condimentele;




• Alergenii respiratori - polenul, sporii de mucegai sau firele de păr ale animalelor;




• Infecțiile - sinuzita, amigdalita, abcesele dentare, infecțiile urinare, hepatita, mononucleoza infecțioasă sau paraziții;



• Contactul cu latexul, anumite cosmetice sau chimicale;




• Mușcăturile de insecte - trebuie investigate în special în cazul copiilor;




• Factorii psihogeni - stresul, depresia sau tristețea pot induce sau pot agrava urticaria existentă;




• Bolile sistemice - provoacă de regulă forma cronică, lista incluzând afecțiunile tiroidei și bolile reumatice;




• Factorii de mediu - în principal presiunea și temperaturile scăzute sau ridicate;




• Componenta genetică - urticaria poate fi ereditară, în special cea provocată de frig;




• Cauzele necunoscute - în cazul urticariei idiopatice a cărui factor declanșator nu poate fi identificat. [3]

Cum se diagnostichează urticaria?

Pentru a stabili diagnosticul, medicul îți va solicita să enumeri simptomele și va analiza aspectul pielii. Una dintre caracteristicile definitorii ale urticariei cronice este că apare și dispare în mod aleatoriu. Din acest motiv, specialistul poate recomanda ținerea unui jurnal care să înregistreze:

• Activitățile;




• Medicațiile, remediile naturiste sau suplimentele administrate;




• Consumul de alimente și băuturi;




• Unde apare erupția cutanată, cât durează până când papulele încep să se estompeze și dacă lasă urme pe piele precum o echimoză (vânătaie);




• Dacă plăcile eritematoase sunt însoțite de umflături dureroase.

Pentru stabilirea unui diagnostic și a unui tratament adecvat pot fi necesare și anumite teste de sânge sau o mostră de piele (biopsie) pentru examinare la microscop. [4]

Urticaria produce erupții cutanate care cauzează mâncărimi și pot fi relativ iritante. În unele cazuri este însoțită și de angioedem. Deși există o diversitate de factori care sunt asociați cu apariția sa, inclusiv anumite infecții, alimente și medicamente, de multe ori cauzele rămân neidentificate. Pentru un diagnostic și un tratament adecvat, adresează-te medicului specialist.

Bibliografie:

1. “Chronic Hives - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/chronic-hives/symptoms-causes/syc-20352719. Accesat la 20 Jan. 2023.




2. ‌Kolkhir, Pavel, et al. “Urticaria.” Nature Reviews Disease Primers, vol. 8, no. 1, 15 Sept. 2022, www.nature.com/articles/s41572-022-00389-z, 10.1038/s41572-022-00389-z. Accesat la 20 Jan. 2023.




3. ‌Aslan Kayıran, Melek. “Diagnosis and Treatment of Urticaria in Primary Care.” Northern Clinics of Istanbul, 2018, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6526977/, 10.14744/nci.2018.75010. Accesat la 20 Jan. 2023.

‌“Chronic Hives - Diagnosis and Treatment - Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2022, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/chronic-hives/diagnosis-treatment/drc-20352723. Accesat la 20 Jan. 2023.

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe