Când extragem amigdalele și ce riscuri presupune intervenția chirurgicală

„În primul rând trebuie stabilit tipul de amigdalită sau angină. Există două tipuri: acută sau cronică.

Cele acute se împart în mai multe clase, cea mai cunoscută fiind amigdalita acută pultacee, în momentul în care, la nivelul amigdalelor, avem acele depozite de material albicios, care este infecția purulentă. Aceasta se asociază, de obicei, cu stări febrile, stare generală alterată, dificultate la înghițit. În momentul acela, sau până la momentul acela, ar fi bine să ne adresăm unui medic specialist pentru a urma un tratament corect și a nu ne automedica acasă, pentru a nu dezvolta complicații. Complicația cea mai frecventă este flegmonul periamigdalian, care necesită o abordare diferită și spitalizare.

Dacă vorbim de o amigdalită cronică, cel mai frecvent simptom este ”jena în gât”. De asemenea, pentru un diagnostic corect, trebuie să ne adresăm unui medic de specialitate, bine ar fi ORL, sau chiar medic de familie.

Ca și investigații avem de făcut un examen videofibroscopic, dacă avem posibilitatea, și un set de analize de sânge. Eventual și un exudat faringian dacă se poate recolta în cabinetul respectiv”, a povestit medicul Remus Mihalcea.

Medicul a mai explicat și când e bine să apelăm la intervenția chirurgicală de îndepărtare a amigdalelor.

„Momentul îl stabilește medicul de specialitate. Se iau mai mulți factori în calcul, cum ar fi infecțiile repetate, mai mult de 3-4 infecții pe an timp de 2-3 ani consecutiv și un exudat faringian corelat cu analize de sânge, la care trebuie să urmărim anumiți paramentrii. La copii ar fi ideal să facem o micșorare a tonsilelor, a amigdalelor, pentru a nu le scoate în totalitate și pentru a păstra rolul și funcția lor până la vârsta de 14 ani. Repet, ele au un rol în imunitate, până undeva la 14-16 ani. După, își pierd rolul în protecția organismului”, a mai precizat medicul ORL.

Citeste si:

Ce sunt alergenii: tipuri și simptome principale

Deoarece este vorba despre o intervenție chirugicală, aceasta nu este lipsită de riscuri sau de complicații, însă, din fericire, acestea sunt minime.

„Există complicații interoperatorii care sunt foarte rare și apar în urma unor anomalii anatomice la nivel local. De exemplu dacă avem un vas de sânge mai mare în loja amigdaliană, sau pitit în spatele amigdalei, în momentul în care se extrage, putem leza acel vas și să avem o sângerare mai abundentă. De asemenea, pot apărea sângerări difuze la pacienții ce au un deficit de factor de coagulare. Riscuri post-operatorii nu sunt”, a concluzionat Remus Mihalcea potrivit antena3.ro.

Despre autor:

Valentina Podgorneac

Valentina Podgorneac este originară din Republica Moldova și la vârsta de doar 16 ani a ales să se mute la București pentru a-și continua studiile liceale. În anul 2017 a absolvit un colegiu cu profil economic, însă pasiunea pentru scris a fost mult mai puternică decât orice altă dorință. În timpul studiilor a redactat comunicate de presă în cadrul Organizației Studenților și Elevilor Basarabeni din București. A efectuat stagii de practică la agenția de presă RADOR și la Biroul de Comunicare al Ministerului Educației, acumulând multe informații și sfaturi utile pentru viitoarea sa carieră. A urmat un Curs de Dicție și Discurs Public cu Veronica Coberman, mentor în comunicare.

Valentina Podgorneac este absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, iar de mai bine de un an face parte din familia 9AM. Iubește să știe tot ce mișcă, să fie informată, și la rândul ei, să informeze și pe alții, deoarece un om informat este un om puternic. Pentru ea, scrisul nu este doar o pasiune, ci un stil de viață.

Mai multe