INCFC: Barometrul de Consum Cultural 2022 semnalează nevoia de educație culturală

Alături de invitați de renume din mediul academic și profesioniști din domeniul culturii, coordonatorii studiului, conf. univ. dr. Carmen Croitoru – Director General INCFC și dr. Anda Becuț Marinescu – Director de Cercetare INCFC, vor prezenta principalele rezultate ale Barometrului, accentuând relația dintre valorile culturale, calitatea educației și principiile democratice, de la nivelul societății.

Barometrul de Consum Cultural 2022 evaluează schimbările înregistrate la nivelul practicilor de consum cultural, accentuând particularitățile acestuia în rândul tinerilor, și analizează, pentru prima dată în România, relația dintre cultură și democrație.

Datele furnizate confirmă tendințele identificate în perioada pandemiei, respectiv orientarea preponderentă a consumului cultural spre mediul online și în spațiul non-public.

La nivelul consumului cultural în spațiul public, efectele pandemiei se resimt considerabil, singura creștere înregistrată fiind de 14 puncte procentuale pentru vizitarea monumentelor istorice sau a siturilor arheologice, cel puțin o dată pe an (59% dintre respondenți în 2022, față de 45% în 2019). Scăderile semnalate în consumul cultural public sunt: participarea la spectacole de teatru de la 29% în 2019, la 20% în 2022, vizionarea de filme la cinematograf de la 35% în 2019, la 26% în 2022, mersul la bibliotecă pentru a citi / împrumuta cărți de la 28% în 2019, la 17% în 2022, vizitarea muzeelor, expozițiilor sau galeriilor de artă de la 38% în anul 2019, la 30% în anul 2022.

Dincolo de contextul pandemic, scăderile înregistrate la nivelul consumului cultural în spațiul public se explică și prin accentuarea barierelor de consum cultural, care se manifestă pentru toate categoriile de consumatori.

Citeste si:

Întreținerea culturii de cartof - 4 aspecte de care să ții cont, ca...

Barierele identificate ca fiind în creștere în ultimii ani și accentuate după perioada pandemiei sunt barierele de receptare a culturii, iar soluțiile de înlăturare a acestora includ creșterea interesului pentru cultură și a înțelegerii produselor culturale și a creațiilor artistice, printr-o educare susținută a copiilor și tinerilor, dar și a adulților.

Studiul analizează în capitole ample și activitățile culturale din spațiul non-public, activitățile practicate pe internet, precum și legătura dintre practicile de consum cultural și participarea democratică.

Prezenta ediție a Barometrului, cea de a 18-a, este lansată după o pauză de trei ani ce s-a datorat efectelor sociale și economice ale pandemiei de COVID-19. În toată această perioadă, din 2020 și până în prezent, Barometrul a fost înlocuit cu studii de măsurare a tendințelor de participare.

Citeste si:

Ciucă, de Ziua Limbii Române: „Limba română este istorie, cultură,...

Studiul Barometrul de Consum Cultural 2022 se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în perioada septembrie – octombrie 2022, pe un eșantion reprezentativ național pentru populația de 18 ani și peste. Volumul aproximativ al eșantionului este de 1035 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (Random Digit Dialing).

După evenimentul de lansare, Barometrul de Consum Cultural 2022 va fi disponibil în format digital pe site-ul www.culturadata.ro.

Aflați ultimele noutăți de pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/culturadata și contul Instagram https://www.instagram.com/culturadata.ro.

Citeste si:

Cîțu: Cultura ne ajută să înțelegem mai bine viața și societatea în...

Despre autor:

Alexandra Chivu

Alexandra Chivu scrie pentru 9AM din anul 2021, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef. Ea și-a început activitatea în presă în 2016, în cadrul Facultății de Jurnalism, unde a scris câteva articole pentru site-ul instituției. Ulterior, a publicat materiale în ziarul „Ultimă oră”. Și de aici a început greul. Primul impact important în carieră a fost în cadrul Digi FM, unde a redactat știri de radio. A început munca la revista Ciao, în 2017. Nu a poposit și a continuat la Fanatik, din 2018 până în 2019. În paralel, benevol, s-a ocupat în câteva rânduri de pagina de Facebook SOS Autism Brăila. Din 2019 și până în 2021 a lucrat la Playtech, apoi a ajuns în prezentul numit 9AM.

Mai multe